Povestea Căminului Cultural care a lăsat loc barajului de la Bicaz EXCLUSIV
Dimensiune font:
Un obiectiv vechi de peste 60 de ani, martor al strămutării satului Hangu din Neamţ, a beneficiat de o investiţie consistentă pentru reabilitare * căminul cultural al comunei a fost ridicat din strădania sătenilor imediat după strămutarea satului care a început în anii 1960 * investiţia de reabilitare a fost posibilă cu ajutorul Companiei Naţionale de Investiţii şi a avut o valoare de peste 1,4 milioane de lei
Căminul Cultural al comunei nemţene Hangu, care a fost construit imediat după strămutarea satului ce a avut loc odată cu ridicarea barajului hidroenergetic de la Bicaz, a fost recent refăcut. Lucrarea de reabilitare a luat sfârşit la începutul acestei luni, iar locuitorii comunei se vor putea din nou bucura de serbări şi spectacole ţinute în incinta Căminului Cultural construit de strămoşii lor. Investiţia a avut loc prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social fiind suportată în totalitate de Compania Naţională de Investiţii. „În comuna noastră a fost reabilitat Căminul Cultural care data de la strămutare, el a fost ridicat prin contribuţia sătenilor de la vremea respectivă, este vorba despre o reabilitare totală, dar şi despre dotare cu diverse aparaturi de sonorizare sau mobilier”, a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu.
Strămutarea satelor
Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz (31.000 de hectare) a fost unul dintre cele mai mari proiecte de amenajări hidrografice din istoria României. Construcţia barajului Bicaz a durat 10 ani (1950 – 1960), iar în proiect au fost implicaţi peste 15.000 de oameni, mulţi dintre lucrători fiind deţinuţi politici, detaşaţi în lagărele de muncă. care au lucrat la ridicarea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducţiune şi a uzinei electrice de la Stejaru. Au fost strămutaţi peste 18.000 de locuitori din aproape 2.300 de gospodării, potrivit documentelor vremii. Două cimitire care urmau să fie îngropate de ape, au fost şi ele dislocate. Două cimitire care urmau să fie îngropate de ape, au fost şi ele dislocate. Preoţii satelor Hangu şi Fârţagi, au început cu un an înainte de inaugurarea barajului să-şi îndemne enoriaşii la slujba de duminică, să-şi mute morţii în noul cimitir de pe Dealul Chiriţenilor. A luat astfel naştere ceea ce avea mai târziu să se numească „Drumul Morţilor” – cel pe care au fost cărate osemintele.
Alte clădiri din Moldova au fost reabilitate
În cadrul aceluiaşi program au mai fost reabilitate şi alte obiective de interes cultural printre care Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava precum şi alte 5 aşezăminte culturale în localităţile Cândeşti (jud. Botoşani), Brezoaele (jud. Dâmboviţa), Tătărani (jud. Dâmboviţa), Hânţeşti (jud. Suceava) şi Mălini (jud. Suceava). „Obiectivele reabilitate şi modernizate în urma solicitărilor venite din partea beneficiarilor reprezentau clădiri construite în perioada 1960 – 1970 şi prezentau urme vizibile de degradare. Prin intermediul subprogramului Aşezăminte culturale din cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost efectuate lucrări de consolidare a acestora, de termoizolare, înlocuire a tâmplăriei, reabilitare a instalaţiilor electrice, termice şi sanitare, precum şi dotarea cu aparatură multimedia şi mobilier, astfel încât să permită derularea activităţilor culturale la nivelul rural într-un mediu corespunzător. În urma reabilitării şi modernizării, aşezămintele culturale deţin atât săli de spectacole cu o capacitate care variază între 110 şi 250 de locuri, cât şi spaţii administrative sau spaţii în care va fi organizată biblioteca comunală”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Prin realizarea acestor obiective de investiţii, s-a vizat punerea în valoare a patrimoniului cultural, arhitectural şi istoric al zonei rurale, în vederea unei dezvoltării durabile, dezvoltarea activităţilor culturale în corelare cu programele de dezvoltare rurală şi creşterea participării locuitorilor (copii, tineri, adulţi, vârstnici) din mediul rural la activităţi culturale.
Georgiana BĂNUC
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau