Primăria fără angajaţi şi fără telefon! EXCLUSIV
Dimensiune font:
Înfiinţată în 2004, unitatea administrativă este una dintre cele mai mici din judeţul Vaslui * noul primar, Liliana Sava, venită în fruntea urbei după condamnarea penală a fostului edil, spune că nu are angajaţi şi nici măcar telefon * ea nu mai vrea să fie primar, pentru că nu poate continua aşa * Fruntişeni este una dintre comunele mici înfiinţate în 2004 care nu se pot susţine financiar şi în care sunt pompaţi bani de la bugetul de stat
În 2004, prin lege, judeţul Vaslui s-a trezit cu alte comune în plus, devenind astfel unul dintre cele mai fărâmiţate din regiune şi din ţară. S-au înfiinţat comune cu câte un sat, precum Fereşti şi Rafaila, sau două, precum Dodeşti sau Muntenii de Sus, comune cu o mână de oameni, care nu pot să susţină un buget propriu şi funcţionează din banii alocaţi „de la judeţ”.
Aşa a apărut şi Fruntişeni, o comună formată din satele Fruntişeni şi Grăjdeni, cu aproape 1.800 de oameni, situată la 15 kilometri de Bârlad şi 70 de reşedinţa de judeţ, municipiul Vaslui. Cu o populaţie îmbătrânită, în continuă scădere, care nu munceşte şi nu contribuie la buget, comuna funcţionează pe banii alocaţi de la bugetul judeţului doar pentru a-şi păstra numele şi titulatura.
„Nu am contabil şi nici secretar”, spune noua primăriţă Liliana Sava (PSD), ajunsă în fruntea comunităţii în urma condamnării fostului edil Neculai Lupu. El a fost acuzat de abuz în serviciu şi conflict de interese, după ce a semnat două acte adiţionale pentru nişte terenuri de păşune care au fost date în arendă asociaţiei crescătorilor de animale, fără a avea acordul Consiliului Local. Primăriţa, care nu a vrut să fie edil, nu poate nici măcar să-şi folosească telefonul mobil din instituţie, pentru că nu are semnal.
Păcatele reformelor administrative
Iluminatul public este o mare problemă în comună, din cauza lipsei banilor, ca şi accesul la proiecte de anvergură, din cauza numărului mic de locuitori. Nimeni nu vrea să se angajeze la Fruntişeni din cauza distanţei. „Este un rezultat al împărţirilor şi reîmpărţirilor administrative din trecut, prin care s-au înfiinţat mai multe comune care nu se pot susţine”, spune subprefectul Mircea Gologan
Preşedintele Consiliului Judeţean, Dumitru Buzatu, pune situaţia pe seama condamnării fostului primar. Există situaţii destul de delicate acolo unde primarii au pierdut funcţia, mai ales în localităţile în care erau primari care aveau mandate succesive şi unde nu se prea înghesuie nimeni să-şi depună candidatura. „Să sperăm că oamenii de acolo, la alegerile locale care se vor organiza, vor alege pe cineva care să fie capabil să asigure funcţionarea autorităţii locale. Situaţiile în care consilierii sau viceprimarii primesc exercitarea funcţiei de primar nu sunt de dorit, pentru că de foarte multe ori aceste persoane nu-şi doresc să ocupe aceste funcţii”, a spus Buzatu.
Comuna de 32 de kilometri pătraţi
Cel mai mare judeţ din Moldova, Suceava, la o suprafaţă de 8.553 kilometri pătraţi (kmp), are 113 unităţi administrativ teritoriale (UAT), din care cinci municipii, 11 oraşe şi 97 de comune, în condiţiile unui relief cu munţi şi localităţi îndepărtate. Rezultă 75,69 kmp pentru o UAT. Judeţul Bacău, la 6.603 kmp are 93 UAT, 3 municipii, 5 oraşe şi 85 de comune – 71 kmp/UAT. Judeţul Vaslui, în schimb, pe o suprafaţă de 5.318 kmp are 86 de UAT-uri, dintre care trei municipii, două (aşa-zise) oraşe, Negreşti şi Murgeni, şi 81 de comune. Rezultă o medie de 61,83 kmp/UAT, cea mai mică din regiune. Dar nici nu ar putea fi altfel în condiţiile în care în judeţ există o comună care are 32 kmp. Este vorba despre Bălteni, comuna cu 1.523 de locuitori, formată din satul Bălteni (reşedinţa) şi cătunele Bălteni-Deal şi Chetreşti.
La Pochidia, o comună formată din patru mici sate, Borodeşti, Pochidia (reşedinţa), Satu Nou şi Sălceni, cu 1.629 de suflete, însăşi administraţia locală recunoaşte, pe site-ul propriu, „anacronimsul” şi
„ciudăţenia” proprie existenţe: „Pochidia se numără printre cele mai tinere comune din judeţul nostru”. De fapt, e şi tânără, şi bătrână. Această comună s-a mai „născut” o dată, prin 1907, şi a vieţuit până în 1968. Un alt exemplu este Rafaila, comuna cu un singur sat şi cu 1.800 de suflete, înfiinţată prin desprindere de comuna Todireşti. Alte comune mici înfiinţate în acel an au mai fost Ciocani, Cozmeşti, Dodeşti (două sate), Muntenii de Sus (un sat şi un cătun), Puşcaşi. Ovidiu IANCU
Liliana Sava a fost aleasă consilier local pe listele PSD, apoi viceprimar şi, după demiterea edilului-şef, a preluat conducerea interimară a Primăriei.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau