Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani - 24 ianuarie 1915 GALERIE FOTO

 

NOTA: Citiţi în cele 8 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 24 ianuarie 1915 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

 Unirea. Cu multe jertfe din partea Moldovei, acum cinci-zeci şi cinci de ani, s'a făcut Unirea între cele două ţări surori. Ideia, care cu siguranţă înainte ca Miron Costin s'o pună pe hârtie devenise conştientă pentru foarte multe spirite, a devenit realitate conştientă după veacuri de sforţare pentru două mici popoare. Ele 'şi lăsaseră în drumul lor prin viaţă jumătate din sufletul şi din corpul lor în afară de noua închegare.

 În lupta lor cu duşmanii mari şi puternici şi cu grele împrejurări politice, ele 'şi sleiseră din puterea şi măreţia de odinioară. Unguri, Ruşi, Austriaci, Turci, Poloni, cari toţi aveau alcătuiri mari de Stat, în năzuinţa lor spre mărire şi putere, ne doreau desfiiţarea. Ne-au stăpânit, ne-au supus, noi mici şi ei mari. Şi totuşi, datorită unei puteri sufleteşti moştenite, am trecut prin toate aceste greutăţi şi am învins. Unele din aceste popoare s'au desfiinţat şi 's aproape să fie şterse ca naţionalitate. Noi micii dintre ei cei mari am rămas şi năzuim să deveni ce au fost străbunii noştri spre a împlini o misiune mare şi sfântă.

 În sângele nostru, în întreaga noastră fiinţă, vorbeşte din vechi un neam, a căruia faclă a luminat, luminează şi va lumina omenirea. Şi de nimic nu are mai multă nevoie lumia de cât de această faclă dumnezeiască, pe care n'o poartă cu ele de cât neamurile pe cari Dumnezeu le-a însemnat să 'l reprezinte în ochii muritorilor. Adevărata putere, care face legi, dreptate, adevăr, o purtăm cu noi, am moştenit-o. Cel mai puternic sufleteşte o să 'nvingă. N'avem grijă de asta.

 Suntem mulţi şi de acelaş fel. Românul de pe Tissa, e ca limbă, obiceiuri, credinţă acelaş cu cel de pe malurile Nistrului! Şi totuşi nu s'au văzut de aproape două mii de ani. Acum au început să le vie dor unii de alţii. Dorinţa celor mai apropiaţi, a moldovenilor şi muntenilor s'a realizat. E vremea să se înfăptuiască şi a celorlalţi. Au voit barbarii şi duşmanii să ne sfarme, timp de două mii de ani aproape, şi n'au putut.

 Marele nostru Alecsandri, cântăreţul Unirii şi al faptelor vitejeşti străbune, ne-a spus-o în termini aşa de simpli şi de frumoşi: „În Unire stă puterea, căci la vremuri de nevoi/ De cât a fi unul singur, e mai bine de-a fi doi”.