Proiectul „Prutul navigabil“ s-a dus pe Apa Sâmbetei EXCLUSIV

 Discuţiile despre acest subiect au început încă din 1968 * au fost reluate în 2012, când proiectul era vânturat peste tot drept unul de succes * dacă s-ar fi finalizat, judeţele Iaşi şi Vaslui ar fi avut două porturi – la Prisăcani, respectiv Fălciu

Despre Prutul navigabil nu mai vorbeşte nimeni astăzi la Vaslui, deşi înainte de alegerile din 2012 subiectul era în mare vogă. „De când sunt în instituţie nu am auzit despre un asemenea proiect de transformare a Prutului într-un râu navigabil”, a spus subprefectul Mircea Gologan, care îndeplineşte această funcţie din 2014.

În urmă cu şapte ani însă Prefectura Vaslui prezenta, împreună cu un secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzaşu, un proiect de reluare a transportului naval pe râul Prut. Cu ocazia unei vizite efectuate în judeţ, demnitarul de stat declarase că va fi format un grup interministerial - Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Mediului - care să analizeze în ce măsură această idee se poate concretiza.

„Un astfel de subiect trebuie discutat şi cu Republica Moldova. Istoria ne arată că râul Prut a fost navigabil, iar tot ceea ce istoria ne dă ca lecţie trebuie să vedem dacă nu este fezabil şi astăzi, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană încurajează şi finanţează circulaţia pe căile navigabile interioare. Dacă un astfel de proiect este fezabil, are şanse să obţină fonduri europene”, susţinea sus şi tare Septimiu Buzaşu. La şapte ani de la aceste declaraţii optimiste, conducerea Prefecturii Vaslui spune că nu a mai auzit despre aşa ceva.

Fălciu, port pe Prut

Prima încercare de a transforma Prutul într-un râu navigabil a avut loc în 1968, imediat după reorganizarea administrativ-teritorială care a condus, între altele, la formarea judeţului Vaslui, cum îl ştim astăzi. Atunci, s-au făcut o serie de cercetări cu privire la potenţialul navigabil al râului. Totul s-a oprit însă în 1973, când s-a produs o amplă alunecare de teren pe malul stâng al Prutului, după cum indică documentele vremii. Oricum, se ajunsese la concluzia că navele, chiar şi cele cu o capacitate de 1.000 de tone, ar putea să urce până aproape de acumularea de la Stânca-Costeşti, judeţul Botoşani.
După revoluţia din România, lucrurile păreau să intre pe făgaşul normal pentru că discuţiile bilaterale se purtau în aceeaşi limbă, între Bucureşti şi Chişinău. În primă fază, Bucureştiului i-a revenit sarcina de a întocmi proiectul unei convenţii cu Republica Moldova, apoi s-a discutat despre organizarea viitoarei Administraţii de Navigaţie a Prutului şi s-au efectuat două expediţii de cercetare pentru a se vedea starea în care se afla albia râului. Mai mult, Parlamentul a adoptat Legea 363/2006, privind amenajarea teritoriului naţional, prin care erau stabilite chiar şi viitoarele porturi de pe malul drept al Prutului: Oancea (judeţul Galaţi), Fălciu (Vaslui) şi Prisăcani (Iaşi). Abia în anul 2012, înainte de alegeri, s-a mai vorbit despre o comisie mixtă cu Republica Moldova.

Ovidiu IANCU

 

Prima încercare de a transforma Prutul într-un râu navigabil s-a petrecut în 1968.