Războiul calităţii aerului nu-i ajută pe ieşeni

  * desantul opoziţiei politice pe tema planului de calitate a aerului din municipiul Iaşi pare sortit eşecului * amendamentele celor de la USR şi PNL, venite după termenul limită de depunere, nu-i ajută pe ieşeni * dacă Braşovul şi Bucureştiul şi-au rezolvat problema poluării, Iaşul se află în continuare în vizorul Bruxelles-ului, de unde vine principala ameninţare cu declanşarea procedurii de infringement

Primele critici la noul plan al municipalităţii ieşene vizând calitatea aerului au venit de la reprezentanţii USR Iaşi şi ai societăţii civile, la trei zile de la expirarea termenul limită de depunere a amendamentelor. În acelaşi timp, dacă Braşovul şi Bucureştiul şi-au rezolvat problema poluării, Iaşul se află în continuare în vizorul Bruxelles-ului, de unde vine principala ameninţare cu declanşarea procedurii de infringement.

„Am fost foarte dezamăgiţi de planul de calitate a aerului şi ţineţi cont de faptul că Iaşul figurează pe lista Consiei Europene ca şi procedură de infringement. Braşovul şi Bucureştiul şi-au rezolvat problema, dar la noi primarul se comportă iresponsabil. Suntem la al patrulea proiect de îmbunătăţirea a aerului în Iaşi, un plan făcut complet neprofesionist. În primul rând, acest plan se bazează pe măsurători din 2014. Acest plan este dedicat particulelor PM10, iar Iaşul are doar două staţii de investigaţii pe aceste particule. Cum să faci un plan fără investigaţii pe PM 2,5, particule provenite din combustia maşinilor disel, de exemplu, care sunt mult mai nocive şi care nici nu se măsoară în Iaşi? Nici monooxidul de carbon, nici acidul cianhidric sau alţi compuşi toxici nu se regăsesc în plan. Este un plan sortit eşecului, nişte bani aruncaţi în vânt. Mă întreb, cine a făcut acest plan? Le-aş sugera să-şi prezinte CV-urile”, a declarat conf.univ.dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, cercetător în cadrul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri LOA-SL.

Doar anumite specii de pomi pot combate poluarea

Silviu Gurlui a adăugat că nu crede că ultima versiune a planului de calitate a aerului va fi aprobat de autorităţile centrale, iar dacă lucrul acesta se va petrece, consecinţele s-ar vedea peste câţiva ani, când Iaşul va avea mulţi bolnavi din această cauză.

Întrebat care ar fi soluţiile clare de combaterea poluării, Silviu Gurlui a declarat că o primă măsură ar fi plantarea de pomi, dar nu oricum, pentru că doar anumite specii pot combate poluarea. „De exemplu, în cazul particulelor PM 2,5 este indicat să plantăm tei”, a subliniat Silviu Gurlui. O altă soluţie ar fi mai multe staţii de măsurare a noxelor, mai mulţi specialişti angajaţi care să realizeze măsurători pe un termen îndelungat, pe anotimpuri. Tot în opinia lui Silviu Gurlui, pe lângă trafic, o altă cauză a poluării o reprezintă şantierele, pentru care Primăria a elaborat, anul trecut, un regulament de respectare a condiţiilor de mediu. „Întreb doar dacă există vreun control al acestor şantiere. Cine controlează măsurile de protejare a mediului la aceste şantiere?”, a spus Silviu Gurlui.

Acesta a adăugat că un alt aspect din planul amintit îl reprezintă poluarea fonică. Fizicianul susţine că a realizat o măsurătoare succintă pe traseul Breazu – Bucium. „Cele mai afectate zone pe acest traseu sunt Târgu Cucu - B-dul Independenţei – Fundaţie, apoi Universitatea „Al.I.Cuza” – Parcul Expoziţiei şi zona Tudor Vladimirescu. Nivelul maxim admis este de 55 de decibeli, iar în aceste zone nivelul este de 60-70 de decibeli. Ca măsuri elementare în acest caz ar fi amplasarea de panouri de avertizare, de reducere a vitezei şi amplasarea de camere de luat vedere pentru şoferii indisciplinaţi. Principalii factori în cauzul poluării fonice sunt tramvaiele, maşinile mari şi motocicletele”, a mai adăugat Silviu Gurlui.

„De cîte ori a fost primarul să bată cu pumnul în masă la Bucureşti?”

După ce USR-ul, sprijinit de reprezentanţii societăţii civile, a pus la colţ municipalitatea, a venit rândul PNL-ului să atace. „Nu o spun eu, o spun specialiştii: creşterea alarmantă a nivelului de poluare în ultimii ani se datorează, în mare parte, haosului urbanistic din oraş (lipsa locurilor de parcare, lipsa spaţiilor verzi, creşterea numărului de maşini fără îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, ceea ce a condus la un trafic infernal), în contextul creşterii accentuate a populaţiei Iaşului. Totodată, parcul auto poluant de la instituţiile din subordinea Primăriei şi salubrizarea rudimentară a străzilor de către societatea din subordinea Primăriei, în lipsa echipamentelor performante, contribuie la creşterea gradului de poluare.  Este adevărat, traficul greu este o sursă de poluare importantă, iar finalizarea proiectului şoselei de centură ar veni în rezolvarea acestei probleme. Dar de cîte ori a fost primarul Mihai Chirica să bată cu pumnul în masă la Bucureşti pentru alocarea de bani pentru acest proiect?”, a spus Marius Bodea, deputat PNL.

Acesta a venit, tot la două zile după termenul limită de depunere a amendamentelor, cu o listă de soluţii pentru combaterea poluării, printre care transport public metropolitan pentru zecile de mii de ieşeni care vin din proximitatea oraşului cu maşinile la muncă, în Iaşi, Park&Ride-uri care să oprească la periferie maşinile celor care sunt nevoiţi să ajungă în localitate, autobuze electrice, înverzirea tuturor pârloagelor înnămolite, lăsate acum de izbelişte în toate cartierele Iaşului, lobby puternic la Bucureşti pentru şoseaua de centură, protecţia corespunzătare a şantierelor publice sau private etc.

Poziţia Primăriei, tranşantă

Poziţia Primăriei Iaşi asupra acestei teme rămâne una tranşantă: „Nu suntem noi actorii acestui plan”, după cum aprecia purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga. „Ne-a întristat că au participat puţini reprezentanţi ai societăţii civile, ai partidelor politice la dezbaterea publică de la Primărie, dar este bine că, într-un final, există şi alte puncte de vedere. Este interesant că şi după perioada limită pentru dezbatere sunt opinii cu privire la planul de calitate a aerului realizat de specialiştii recunoscuţi de Ministerul Mediului. Un lucru pe care trebuie să-l ştie toată lumea este că Primăria Iaşi nu face nimic de capul ei, că totul se face în conformitate cu legislaţia în vigoare. În primul rând s-au identificat care sunt principalele cauze ale poluării şi prima problemă este cea legată de trafic. Dar nici modul cum sunt amplasate cele două staţii în municipiul Iaşi sau şoseaua de centură nu sunt resposabilităţile Primăriei. De doi ani, Ministerul Transportului trebuia să aloce fonduri pentru finalizarea lucrărilor la şoseaua de centură. De asemenea, am reclamat şi la Ministerul Mediului faptul că una dintre staţii, mai exact cea de la Podul de Piatră, nu indică măsurători reale şi s-au făcut notificări pentru ca pe perioada lucrărilor din municipiu aceste măsurători să fie ignorate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga. Acesta a ţinut să adauge că municipalitatea a luat o serie de măsuri pentru combaterea poluării, făcând referire la plantarea de arbori în zona C.A, Rosetti, achiziţionarea a 100 de autobuze noi şi realizarea regulamentului de mediu pentru firmele de construcţii. De asemenea, în perioada următoare, Primăria intenţionează să achiziţioneze, prin fonduri europene, tramvaie noi.

Şapte cartiere afectate

Precizăm că în iulie anul trecut, Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi a întors pentru a treia oară planul de măsuri pe calitatea aerului, în sensul că toate măsurile pe care le-a propus municipalitatea au fost refuzate pentru că nu duceau la îndeplinirea indicatorilor de mediu.

În planul de calitate a aerului, prezentat săptămâna trecută la Primărie, se precizează: „Principalele cauze surprinse în planul de calitate a aerului care determină poluarea sunt traficul auto, în special traficul greu, încălzirea rezidenţială, zeci de mii de apartamente fiind încălzite cu centrale termice, şi şantierele în construcţie. Pe lângă aceste trei cauze mai sunt menţionate: creşterea populaţiei cu domiciliul în municipiul Iaşi, scăderea calitativă a spaţiilor verzi, în special din cauza parcării maşinilor, creşterea temperaturii medii anuale înregistrate în ultimii ani, dar şi starea precară a tramei stradale pe anumite sectoare ale municipiului Iaşi, relieful oraşului - în special prin valea Bahluiului. Considerăm perioada 2010 – 2014 cea mai reprezentativă ca urmare a corelării acesteia cu creşterea parcului auto (public şi privat) şi implicit transformărilor de ordin economic, edilitar şi urbanistic care pot avea efecte asupra calităţii aerului şi implicit asupra sănătăţii populaţiei”.
Din planul de calitate a aerului, realizat în vederea reducerii emisiilor de particule în suspensie PM10, reiese că cele mai afectate cartiere de poluare sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Galata, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. Ana POP