Recunoaştere europeană pentru „Caşcavalul de Săveni” EXCLUSIV
Dimensiune font:
După o muncă titanică de doi ani, în care au trecut şi peste un refuz al autorităţilor naţionale, un grup de producători de caşcaval din judeţul Botoşani a reuşit să obţine acordul Ministerului Agriculturii pentru obţinerea Indicaţiei Geografice Protejate * în această săptămână s-a încheiat „perioada de opoziţie“, în care alţi producători puteau să atace denumirea
„Caşcavalul de Săveni” va fi primul produs tradiţional din zona Moldovei care va ajunge pe masa Uniunii Europene pentru a primi protejare. De altfel, acesta va fi primul produs tradiţional din judeţul Botoşani şi unul dintre puţinele din ţară care va beneficia de protecţie naţională şi europeană a denumirii a obţinut o victorie uriaşă.
Dosarul „Caşcavalul de Săveni” a trecut de furcile caudine ale autorităţilor naţionale şi a fost trimis pentru recunoaştere la Bruxelles.
„Am depus dosarul la Ministerul Agriculturii pe 23 februarie, iar pe 25 aprilie am ieşit din perioada de opoziţie şi dosarul Caşcavalul de Săveni pleacă la Bruxelles. În perioada de opoziţie de 60 de zile puteam să găsim «binevoitori» să ne facă necazuri. A fost o încercare dar eşuată, din fericire”, a declarat Daniel Rudişteanu, preşedinte Asociaţiei Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”.
El a precizat că membrii asociaţiei, şase la număr, pot să producă şi să eticheteze caşcavalul maturat de Săveni cu dreptul de protecţie provizorie a denumirii. Rudişteanu a precizat că se aşteaptă ca la sfârşitul anului ori începutul anului viitor produsul local să primească şi recunoaşterea europeană de Indicaţie Geografică Protejată.
Unde ajunge produsul de la Săveni
„Caşcavalul de Săveni” intră, astfel, într-o listă selectă a produselor cu denumirea protejată alături de Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti, Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre.
Preparatul este singurul produs din judeţul Botoşani care are tradiţie la nivel european. Fabrica din Săveni a făcut export în Siria, Libia, Canada, în SUA, în fosta Uniune Sovietică. „Sistemul nostru de prelucrare este tradiţional, iar materia primă este lapte crud. Asta este diferenţa dintre noi şi industrie, fabricile mari, comunitare. Acestea sunt obligate să pasteurizeze laptele, adică este vorba despre o fierbere. Când pasteurizezi laptele câştigi garanţie mai mare, dar prin pasteurizare distrugi flora laptelui. Sunt nişte bacterii în lapte care dau gustul şi culoarea produsului. O comparaţie clasică între un caşcaval produs în sistem tradiţional şi unul industrial este la fel ca diferenţa între un borş de găină de ţară şi un borş de pui congelat”, a explicat Daniel Rudişteanu.
Principalul câştig, în urma acestei recunoaşteri, ar fi un preţ mai bun pentru produse, cu efect asupra răsplatei oferite crescătorilor de vaci.
Alina CALINIUC
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau