Retrocedările lovesc puternic în bugetul judeţului Iaşi

Zeci de instituţii publice au fost afectate de retrocedări în ultimii ani, iar pagubele în bugetul şi patrimoniul judeţului se ridică la milioane de lei * printre cele mai afectate sunt unităţile care deservesc serviciile medicale şi sociale, mai ales cele destinate copiilor cu nevoi speciale * pentru acestea, administraţia judeţeană trebuie să găsească alte clădiri ori să investească sume ameţitoare pentru optimizarea spaţiilor rămase

Retrocedările din ultimii ani apasă greu pe bugetul judeţului Iaşi, iar terenurile şi clădirile în care instituţiile publice îşi desfăşoară activitatea migrează de la o zi la alta spre domeniul privat. Multe dintre instituţiile aflate în administraţia Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi îşi desfăşoară activitatea anevoios din cauza lipsei de spaţiu, o problemă fără soluţie pentru şefii judeţului, care aproape că au rămas fără clădiri în patrimoniul propriu. Unul din cele mai elocvente exemple este cel al Liceului Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi, unde retrocedările au „muşcat” fără milă din patrimoniul instituţiei, care a rămas şi fără terenuri, dar şi fără o parte din clădire. „La Pavelcu, chiar avem o problemă. Căutăm un spaţiu care să-l aibă în administrare, pentru ca apoi să ne putem adresa unui proiect european. Mă interesez peste tot să găsim o soluţie pentru acest liceu. În curtea aceea nu poate intra o maşină de pompieri ori o salvare. S-au restituit proprietăţile de acolo, şi teren, şi o parte din clădire. S-a făcut un gard acolo, care delimitează proprietatea noastră, copiii fiind foarte îngrămădiţi”, a declarat Victorel Lupu, preşedintele interimar al CJ Iaşi. Tot acesta a atras atenţia, săptămâna trecută, că patrimoniul instituţiei este din ce în ce mai limitat, atunci când s-a discutat de găsirea unui spaţiu pentru activitatea Filarmonicii. Ironic, nici angajaţii CJ Iaşi nu-şi desfăşoară activitatea într-o clădire proprie, birourile lor fiind puse la dispoziţie gratuit de către Prefectura Iaşi. Discuţiile pe seama retrocedărilor au pornit de la reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de Zi „Stejarul”, un proiect în valoare de 863 mii lei şi care urmează să fie implementat anul acesta.

Citeşte şi Cum să blochezi un drum printr-o eroare birocratică

Acces prin spaţiu privat într-o instituţie publică

O altă instituţie afectată de recentele retrocedări este Complexul de Servicii Comunitare Bucium, din strada Păun nr. 70, pentru care se pregăteşte o investiţie de 159.000 lei într-un acces pietonal şi auto, care să ocolească proprietăţile retrocedate. În prezent, accesul în clădire se face pe o proprietate privată. „CSC Bucium face parte integrantă din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, asigurând serviciul de asistenţă socio-psiho-educativă şi găzduire pentru copiii din mediul rural expuşi riscului social. În prezent, accesul a rămas în zona retrocedată şi se impune asigurarea unor noi posibilităţi de acces”, se arată într-un raport de specialitate transmis către CJ Iaşi pentru aprobarea fondurilor necesare. O situaţie similară poate duce la evacuarea a două pavilioane în care Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi îşi desfăşoară activitatea. În prezent, două corpuri ale agenţiei riscă să fie evacuate pentru că terenurile pe care îşi desfăşoară activitatea aparţin Curţii de Apel Iaşi. Chiar dacă plenul CJ a aprobat folosirea gratuită a clădirilor de către AJOFM Iaşi pentru încă un an, evacuarea poate avea loc oricând, la solicitarea Curţii de Apel, care a concesionat terenurile de sub cele două pavilioane.

Risc maxim şi la Elena Doamna

Clădirea Maternităţii Elena Doamna riscă să se prăbuşească în orice moment, din cauza retrocedărilor care au împiedicat investiţiile. Situaţia în care se află maternitatea, după procesul de retrocedare început în 2003 de către Fundaţia Caritatea, este încă incertă, cel mai probabil unitatea urmând să fie desfiinţată şi împărţită între Spitalul „Cuza Vodă” şi Spitalul Regional de Urgenţe. Până în prezent nu s-au făcut lucrări de reparaţii capitale, ci doar de întreţinere.