Sărbători fără strălucire
Dimensiune font:
Bugetul pe care vasluienii l-au alocat sărbătorilor este destul de subţire
Cei mai mulţi spun că nu vor cheltui mai mult de 300 de lei. Nici dacă ar vrea nu ar cheltui mai mult. “Nu ne permitem sub nici o formă mai mult. 300 de lei cu totul. Trebuie să te gândeşti că mai este viaţă şi după sărbători, aşa că mă limitez. Dacă aş cheltui mai mult aş răbda de foame după. Aşa, mă limitez. Oricum, alerg şi eu şi soţia după promoţii şi oferte. Unde aud de o reducere, dau fuga şi eu”, ne-a spus vasluianul Gheorghe Maxim.
Oamenii afirmă la unison că vor aloca pentru sărbători un buget ceva mai mic decât cel de anul trecut. Cei mai mulţi au tăiat de pe listă vacanţele şi vor cheltui mai puţin pe mâncare. “Sincer, nu am alocat un buget anume pentru sărbători. Voi cumpăra strictul necesar, însă, cu siguranţă, cei mai mulţi bani vor merge pe alimente. Cât priveşte cadourile, mă orientez spre obiecte mai ieftine şi utile. Până la urmă, fiecare cheltuieşte după posibilităţi”, a spus Ilina Tudor.
Citeşte şi Sărbători fără bani
Oamenii nevoiaşi iau cu asalt primăriile
In lipsa unui loc de muncă şi a unui venit care să le asigure un trai decent, mii de oameni din Vaslui dau buzna în preajma sărbătorilor la primării pentru a cere sprijin. Ajutorul social reprezintă singura salvare pentru familiile care nu au pur şi simplu ce să mănânce. În comunele judeţului, cei mai mulţi beneficiari sunt la Voineşti, Dragomireşti, Iana şi Băceşti. Lunar, statul scoate din visteria sa peste 15 milioane de lei pentru plata celor peste 32.000 de beneficiari aflaţi în judeţ. Sărăcia practic i-a doborât pe vasluieni. Oamenii dau prioritate datoriilor la întreţinere. Veniturile pe care le obţin cei mai mulţi vasluieni sunt prea mici în comparaţie cu suma de care ar avea nevoie ca să poată supravieţui. Fie că vorbim de bănci sau de plata întreţinerii, vasluienii nu mai fac faţă facturilor lunare.
Care sunt preţurile
Masa de Paşte reprezintă o ocazie prin care familia se adună în jurul mesei, pentru a fi împreună . O sticlă de vin ieftină este 8 lei, lichior pentru doamne 16 lei, cea mai ieftină sticlă de suc este 2 lei, brânza 5 lei, o caserolă cu mititei costă în jur de 12 lei, cozonac 5 lei. Pentru un minimum de cumpărături, românii trebuie să scoată din buzunar în jur de 120 de lei. Vasluienii care nu au un buget fix pentru masa de Paşte pot scoate din buzunar o mică avere când vine vorba de cumpărăturile pentru Sărbătorile Pascale. Astfel, cea mai scumpă sticlă de vin din supermarket trece 350 de lei, o băutură pentru doamne este peste 80 de lei, sucurile naturale ajung la 20 de lei, cozonac italian 55 de lei, un curcan este în jur de 70 de lei, raţa aproape 50 de lei, o cutie cu foie gras este 70 de lei, iar brânzeturile fine au preţuri în jur de 25 de lei.
Cumpătarea trebuie să fie cuvântul de ordine
Masa de Paşte, ca de altfel orice masă de sărbători, este bogată în grăsimi, care, în combinaţie cu alcoolul, măresc riscul de probleme digestive ce ne pot trimite la spital. Specialiştii spun că în timpul mesei este chiar recomandat, un pahar de vin. La carnea de miel, cel mai potrivit este vinul roşu aromat, iar la aperitiv sau desert, merge foarte bine cel alb. De asemenea, după masă, specialiştii spun că putem bea 50 de mililitri de băuturi alcoolice cu rol digestiv. în schimb, berea este una dintre băuturile nerecomandate la masa de Paşte, pentru că ficatul o procesează foarte greu. Un alt produs de care nutriţioniştii ne sfătuiesc să ne ferim după masa de Paşte, este cafeaua. Un studiu recent arată că, după o masă bogată în grăsimi, cafeaua afectează funcţiile pancreasului. De aceea, nutriţioniştii spun că nu ar trebui să bem cafea doar dimineaţa.
Simona POP
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau