Scandal funciar la Muntenii de Jos

 Inventarierea terenurilor în vederea retrocedării pentru care se bătea fostul prefect Andrei Puică a rămas blocată în comuna Muntenii de Jos, singura care nu a încheiat procesul * este vorba despre un litigiu în instanţă între Primăria Muntenii de Jos şi Prefectura Vaslui pentru un lot de 23 hectare de teren

 

Aplicarea Legii nr. 165/2013, pentru finalizarea procesului de restituire în natura sau prin echivalenţă a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, a rămas blocată în comuna Muntenii de Jos.

Asta în ciuda amenințărilor cu sancțiuni drastice lansate de către fostul prefectul Andrei Puică.

Primăria Muntenii de Jos este în proces cu Prefectura, care spune că terenurile trebuie incluse, potrivit legii, în Anexa 9, suprafeţe ce fac obiectul retrocedării, în vreme ce Primăria din comună le-a prins în intravilan şi le-a dat deja ca locuri de casă, 14 tineri construindu-şi deja locuinţe acolo.

„Noi am fost cea de-a zecea comună din judeţ care am finalizat operaţiunea de inventariere a terenurilor agricole, dar dosarul nu a fost acceptat de OCPI. Pentru cele 23 de hectare de teren este o hotărâre judecătorească, în care se precizează că suprafaţa nu poate fi retrocedată. Noi am emis peste 250 de hotărâri de acordare de loturi de case pe acest teren, au fost eliberate 20 de autorizaţii de construire legale şi au fost deja construite 15 case. Tinerii nu pot fi scoşi de acolo. Din anul 2013 noi suntem în proces cu Comisia Judeţeană de Fond Funciar, iar Prefectura Vaslui este parte în proces”, spune Dănuţ Creţu, primarul din Muntenii de Jos. Cele 23 hectare sunt cuprinse ca teren de construcţie în Planul Urbanistic General al comunei aprobat de Consiliul Local în 2012.

Ilegalități multiple

Reprezentanţii Prefecturii susţin însă că transformarea terenului într-unul pentru construcţii este presărată cu ilegalităţi. Asta pentru că, încă de la început, terenul a fost retrocedat în domeniul public al comunei de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar pentru reîntregirea islazului localităţii. Însă, de unele singure, autorităţile locale au introdus terenul în intravilan, după care au decis că trebuie constituită o comisie pentru a constata că terenul nu mai este păşune, ci destinat construcţiilor. În 2012, o comisie mixtă formată din reprezentanţi Prefecturii Vaslui, OCPI şi autorităţilor locale au emis un proces verbal, prin care s-a emis o interdicţie de construcţie, păstrându-se destinaţia iniţială, cea de islaz. Prefectul de atunci, Radu Renga, a semnat interdicţia, motiv pentru autorităţile locale au dat în judecată instituţia. Primarul a dat atunci în judecată prefectura, sesizănd însă şi Corpului de Control din cadrul Ministerului de Interne, care a efectua o verificare la Prefectură.

Instituţia care reprezintă Guvernul în teritoriu a câştigat un prim proces cu Primăria Muntenii de Jos. Câştig de cauză a primit şi de la Tribunalul Vaslui, Judecătoria Vaslui şi Curtea de Apel Iaşi, care a pronunţat o hotărâre definitivă. Primăria Muntenii de Jos a dat în judecată Prefectura pe noua lege a retrocedărilor, Legea 165/2013. „La acest moment, avem 9.345 de cereri nesoluţionate, după cum urmează: cereri din dosarele transmise către comisia judeţeană pentru despăgubiri – 1.238, hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care trebuie puse în executare – 78 şi cereri aflate în lucru la comisiile locale spre a fi trimise la comisia judeţeană – 5.042”, spun reprezentanţii Prefecturii Vaslui.

Ovidiu IANCU

 

 

23 de hectare

Aceasta este suprafața pentru care Prefectura și Primăria Muntenii de Jos sunt în proces.