Secolul al XXI-lea, în apropiere de Iaşi - Viaţa la lumânare
Dimensiune font:
O familie de pensionari din comuna Balş se chinuie de luni bune să-şi alimenteze casa cu energie electrică . Oamenii au rămas fără curent după ce vecinul de la care s-au alimentat o bună bucată de timp a fost debranşat pentru neplată. Costurile cu realizarea unui branşament electric depăşesc însă cu mult posibilităţile financiare ale unei familii nevoiaşe, în timp ce la bugetul primăriei Balş nu există fonduri pentru astfel de investiţii
La aproape 60 de kilometri de Iaşi, în comuna Balş, o familie de bătrâni trăieşte ca-n Evul Mediu. Oamenii, trecuţi de 90 de ani, sunt nevoiţi să-şi petreacă serile la flacăra lumânării, după ce, în urmă cu două luni, au rămas fără curent electric, deşi nu au înregistrat niciodată restanţe la plata energiei. „Nu au existat posibilităţi de racordare a locuinţei părinţilor mei la reţeaua de energie electrică. Din acest motiv s-au înţepat la un vecin, factura fiind achitată, cum se spune, la mica înţelegere. Problema a apărut în momentul în care vecinul părinţilor mei nu şi-a mai achitat consumurile, fiind debranşat. S-a întâmplat în urmă cu două luni, iar acum, cei doi vârstnici sunt nevoiţi să trăiască la flacăra lumânării, pentru că nimeni nu le poate explica ce ar trebui să facă pentru a beneficia de curent”, spune Clara Lupşa, fiica acestora.
Uitaţi în beznă!
Situaţia nu este una nemaiîntâlnită, fiind cunoscut că furnizorii de energie electrică nu investesc în zone izolate, cu puţini consumatori, dacă acestea nu se justifică din punct de vedere economic. Vorbim aici de sume de ordinul miilor de mii de lei, care depăşesc cu mult posibilităţile financiare ale multor familii. În atare situaţii, sprijinul ar putea veni din partea autorităţilor locale, nu însă şi în cazul pensionarilor din Balş. „Am trimis hârtii peste tot, şi la E.ON, şi la Primărie. Primarul ne-a spus că nu sunt bani la bugetul comunei şi, prin urmare, trebuie să ne descurcăm singuri. Problema este că nimeni nu ne spune la ce costuri trebuie să ne aşteptăm”, precizează Clara Lupşa.
Un branşament nou costă 10.000 lei
Valoarea costurilor totale pentru un branşament variază în funcţie de distanţa între locul în care este amplasata imobilul şi furnizor, dar şi în funcţie de soluţiile tehnice pe care le poate folosi furnizorul de energie electrică pentru fiecare caz în parte. În primul rând, este necesar un proiect de racordare, care poate să coste între 1.000 şi 2.000 de lei, iar după depunerea documentelor necesare, furnizorul formulează o soluţie de racordare la reţeaua electrică.
Spre exemplu, dacă se alege varianta cablului îngropat, săpatul şanţului costă 30 de lei metrul săpat, iar pentru o distanţă de 150 de metri de la cel mai apropiat stâlp, aşa cum susţine d-na Lupşa, ar fi nevoie de alţi 4.500 lei. La toate acestea se adaugă costurile cu obţinerea certificatul de urbanism şi cu montatul contorului, prin urmare investiţia ajunge lejer la 10.000 lei, dacă nu cumva este nevoie de montarea unui stâlp intermediar.
Ceea ce nu li se spune sătenilor este că statul a schimbat regulile, iar companiile de distribuţie sunt cele obligate să facă aceste lucrări. Metodologia aprobată de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei şi publicată în Monitorul Oficial încă din 2013 precizează că aceste electrificări trebuie făcute la cererea autorităţilor locale. Distribuitorul preia cererea, realizează un studiu de fezabilitate, iar în cazul în care consideră că investiţia este prea mare, poate cere autorităţii locale să participe la cofinanţarea lucrărilor. În grija primăriilor rămân costurile pentru realizarea acestor studii de fezabilitate. Tudor DAMASCHIN
* * *
„Am trimis hârtii şi la E.ON, şi la Primărie. Primarul ne-a spus că nu sunt bani la bugetul comunei, prin urmare, trebuie să ne descurcăm singuri” - Clara Lupşa, locuitoare din Balş
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau