Societatea Simfonică „George Enescu”, la Centenar

 Evenimentul va fi marcat de o expoziţie aniversară dedicată marelui violonist, care va fi vernisată la Palatul Culturii * în acelaşi cadru va avea loc şi un concert cameral susţinut de pianista Raluca Ştirbăţ şi violoncelistul Rudolf Leopold (Viena) * invitatul special al evenimentului va fi Ana-Maria Sandi, nepoata marelui Enescu

Pe 18 octombrie 1918, aflat la Iaşi, în Capitala Renaşterii Naţionale, marele compozitor George Enescu dăruia numele său Societăţii Simfonice al cărei viitor îl întrevedea în Ţara care, peste mai puţin de două luni, avea să fie România Mare. La 100 de ani de atunci, Oraşul Regal Iaşi celebrează, în cadrul Programului Centenar al Primăriei pentru perioada 2017-2020 şi cu susţinerea pianistei Raluca Ştirbăţ, memoria lui George Enescu şi a Societăţii Simfonice pe care acesta a întemeiat-o.

Ieşenii sunt aşteptaţi la evenimentul intitulat „Centenarul Societăţii Simfonice „George Enescu”, care va avea loc astăzi, la Palatul Culturii, în Sala Voievozilor, începând cu ora 18.30. Publicul va putea participa la conferinţa şi vernisajul expoziţiei aniversare „George Enescu la Iaşi (1917-1918)”, precum şi concertul cameral susţinut de pianista Raluca Ştirbăţ şi violoncelistul Rudolf Leopold (Viena). Invitatul special al evenimentului va fi Ana-Maria Sandi, nepoata marelui Enescu.

Raluca Ştirbăţ este una dintre cele mai bine cotate pianiste române s-a implicat direct în renovarea casei memoriale a marelui compozitor din Mihăileni, abandonată de autorităţile locale. A studiat muzica la Viena, e laureată a numeroase concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale şi este pasionată de opera lui George Enescu.

Povestea unui titan

Marele compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog, George Enescu, unul dintre cei mai proeminenţi muzicieni de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului XX, s-a născut la 19 august 1881 în comuna Liveni-Vârnav din judeţul Botoşani. De Iaşi îl leagă întâlnirea cu renumitul compozitor Eduard Caudella, care îi va îndruma primii paşi în muzică, marcându-i hotărâtor destinul. Creaţia sa componistică abordează aproape toate formele şi genurile muzicale. Prin lucrările sale, a reuşit sinteza între tradiţia muzicală orientală, unde este inclusă şi cea arhaică populară românească, şi cultura muzicală europeană. Muzica populară, auzită în tinereţe mai întâi de la lăutari vestiţi, apoi prin cunoaşterea directă, a constituit întotdeauna pentru George Enescu un foarte bun aluat din care şi-a plămădit operele. El a rămas ataşat şi interesat de arta „lăutarului”, de repertoriul lui şi mai ales de... doină. "Nu mi-am servit ţara decât cu armele mele: condeiul, vioara şi bagheta", declara artistul.
Pentru încurajarea tinerelor talente şi a promovării artei componistice româneşti a înfiinţat, în 1912, premiul naţional de compoziţie "George Enescu", din beneficiul concertelor sale. Premiul a fost acordat, aproape anual, până în 1946, anul plecării sale definitive din ţară.
În 1920 a fost unul dintre întemeietorii Societăţii compozitorilor români şi primul ei preşedinte (până în 1948). Tot lui George Enescu i se datorează montarea unei orgi în sala Ateneului Român, în care răsunau concertele filarmonicii.

Maura ANGHEL