Şoseaua de centură, un vis aproape de a deveni realitate

Traficul din Bacău a ajuns să fie foarte aglomerat, iar şoseaua ocolitoare a municipiului reşedinţă de judeţ este acum în toiul lucrărilor * totuşi, Bacăul va avea până la urmă şosea de centură, tocmai pentru a decongestiona traficul care are cote tot mai mari în întreaga zonă a Moldovei * de la probleme cu proiectul, cu licitaţiile sau cu exproprierile, se pare că băcăuanii se vor bucura în curând de un trafic rutier mai „aerisit”

Ca şi alte oraşe mari din Moldova, în Bacău, traficul rutier a devenit din ce în ce mai aglomerat, mai ales la orele de vârf şi în anumite zone ale municipiului. Astfel, de multe ori, se circulă bară la bară, în mai multe zone, din pricina traficului de tranzit, care, practic, sufocă oraşul.

Problema a fost sesizată mai demult de către autorităţi, însă, vreme de aproape două decenii, acestea au tot făcut promisiuni legate de construirea unei şosele de centură. Aşadar, după scandaluri, contestaţii şi inaugurări fictive ale lucrărilor la şoseaua de centură a Bacăului, pe 30 mai 2016, au fost inaugurate lucrările propriu-zise.

„Cea mai importantă investiţie”

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău dădea asigurări la inaugurarea lucr[rilor că există finanţare pentru şoseaua de centură. „Şoseaua de centură a Bacăului, prin dimensiunea ei financiară, de aproape 88 de milioane de euro, este net cea mai importantă investiţie din judeţ, în ultimii 25 de ani. Din punctul de vedere al importanţei investiţiei pentru mediul de afaceri, centura nu mai este demult un argument, dar, pentru sănătatea celor care trăiesc în Bacău, pentru siguranţa traficului, tranzitului, pentru jumătatea superioară a Moldovei, este o investiţie foarte importantă”, a declarat atunci Dragoş Benea.

Un impediment a constat nu doar în contestaţii sau exproprieri, ci chiar şi în descoperirea unor relicve din neolitic.

„Se efectuează inspecţia completă a şantierului şi a tuturor suprafeţelor pe care se vor executa lucrările, cu scopul de a identifica orice suprafeţe în care este posibil să fie găsite fosile, monede, articole de valoare sau antichităţi, structuri sau alte rămăşite sau articole de interes geologic sau arheologic. În acest sens, antreprenorul a primit Aviz favorabil emis de Ministerul Culturii”, au precizat recent reprezentanţii CNADNR.

Aşadar, au fost efectuate descărcări arheologice de-a lungul întregului traseu al viitoarei centuri. Chiar şi aşa, până la urmă, executantul lucrării, firma turcească Eko Insaat Ve Ticaret AS, s-a apucat de lucrări, care, acum, la final de an, sunt în plină desfăşurare. Potrivit autorităţilor, lucrările vor costa aproximativ 88 de milioane de euro. Ciprian NEDELCU