Sprijin pentru copiii stranierilor
Dimensiune font:
Autorităţile nemţene încearcă să ţină sub control fenomenul prin care copiii care au unul sau amândoi părinţi plecaţi în străinătate sunt marginalizaţi sau ajung la fapte antisociale * din cauza faptului că elevii şi preşcolarii reprezintă o categorie vulnerabilă din punct de vedere al victimizării, aceştia sunt în atenţia oamenilor legii * campaniile de informare poate fi o cale importantă pentru a preveni astfel de situaţii
În judeţul Neamţ, potrivit datelor raportate de primării, există aproximativ 5.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străintătate. Dintre aceştia, aproape 1.000 au ambii părinţi plecaţi, restul având câte un părinte absent. Cei mai mulţi dintre copii se află în îngrijirea rudelor pînă la gradul IV, dar sunt şi copii care se află în sistemul de protecţie din judeţ, ei fiind în plasament familial, la asistenţi maternali profesionişti sau în centre rezidenţiale. „Noi vrem să scoatem în evidenţă faptul că şi minorii răspund în faţa legii atunci când greşesc şi că o faptă odată comisă mai devreme sau mai târziu atrage repercusiuni asupra viitorului fiecăruia. Dialogul interactiv între oamenii legii şi elevi porneşte de la ceea ce înseamnă delincvenţa juvenila, continuând cu cauzele şi condiţiile favorizante de producere a acestui fenomen sau ce îi determină de fapt pe copii şi tinerii să adopte un comportament predelincvent si sa comită fapte antisociale”, a spus Daria Ouatu, de la IPJ Neamţ.
Risc crescut de abandon şcolar
Atât reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Neamţ, ai DGASPC, cât şi unităţilor de învăţământ încearcă ca prin aceste discuţii cu elevii să ofere o mână de ajutor copiilor aflaţi într-o situaţie dificilă. „Potrivit statisticilor şi studiilor, copiii care rămân acasă în grija bunicilor, rudelor, vecinilor sau în sistemul de protecţie, prezintă un risc crescut de abandon şcolar, de comunicare defectuoasă, de dezvoltare a depresiilor sau chiar apariţia tendinţelor suicidare, probleme comportamentale, expunerea la anumite situaţii de risc precum o viaţă sexuală precoce, consum de droguri sau alte subsatanţe interzise”, a explicat Magda Vasilache, reprezentantul DGASPC Neamţ.
Conform legislaţiei, minorii sub 14 ani nu răspund penal, măsurile luate fiind exclusiv de natura asistenţei sociale. Minorii care au vârste intre 14-18 ani răspund penal într-o manieră diferenţiată. Cei cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani răspund penal numai dacă, în urma unei expertize medico-legale de natura psihiatrică şi psihologică, se dovedeşte că au avut discernământ în momentul săvârşirii faptei. Minorii care au împlinit vârsta de 16 ani răspund penal fără a mai fi necesară dovedirea discernământului. În cazul săvârşirii unei infracţiuni, toţi minorii care răspund penal cad sub incidenţa legii penale, adică sunt sancţionaţi, dar în mod diferit faţă de adulţi.
Gianina BUFTEA
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau