Statistică sumbră în Moldova

Botoşaniul are cele mai puţine întreprinderi active din regiune * judeţul se află pe poziţia 41 la nivel naţional * veniturile mai mari se datorează unor firme puternice * mediul de afaceri are nevoie de măsuri speciale pentru dezvoltare

Botoşaniul are doar 3.773 de întreprinderi active, care generează venituri de 768 milioane lei la bugetul judeţean şi duc la un PIB per judeţ de 6,52 miliarde lei.
Situaţia statistică la nivelul Moldovei arată că şi Vaslui are mai multe întreprinderi decât sunt în Botoşani, doar că firmele vasluiene duc mai puţini bani la buget. La nivel de ţară sunt 485.082 întreprinderi active, care generează venituri judeţene de 43 miliarde lei şi contribuie la un PIB de 625 miliarde lei.
Venituri mari
Economistul Gheorghe Sorescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean cu atribuţii de preşedinte, susţine că veniturile mai mari la nivel judeţean faţă de alte judeţe care au mai multe întreprinderi se datorează unor firme mari. „Avem companii ca Elsaco, Electroalfa, Tehnic Asist, firme care au lucrări în multe judeţe din ţară şi asta le face să genereze şi venituri la nivel local mai mari, asta ar fi explicaţia că la noi veniturile sunt mai mari faţă de Vaslui, spre exemplu, care are mai multe firme active”, a declarat Sorescu. Ca fost şef al Fiscului şi al CECCAR şi susţine că pe viitor se poate spera la o creştere economică şi la o creştere a numărului firmelor, însă nu foarte mare. „Dacă măsurile economice vor încuraja mediul de afaceri, dacă vom avea un Cod fiscal care să relaxeze economia, atunci putem spera la o creştere, dar nu una spectaculoasă. La nivel local putem spera la o întărire a afacerilor existente şi la o expansiune a lor, dar mai puţin la intrări noi de amploare”, a completat Sorescu.
Apel pentru Moldova
Despre măsurile economice speciale pentru firmele din nord-estul ţării s-a vorbit de multe ori, iar patronatele au semnat o Strategie de dezvoltare. Antreprenorii din Regiunea de Nord-Este consideră că zona este lăsată deliberat în subdezvoltare, în sărăcie, pentru că nu există niciun plan pentru a atrage investitori şi fonduri financiare care să dezvolte o zonă rămasă mult în urmă.
Camerele de Comerţ şi Industrie ale judeţelor din Regiunea Nord-Est la care s-au raliat şi judeţele Vrancea, Galaţi şi Brăila, au lansat la începutul anului o iniţiativă care are rolul de a sensibiliza clasa politică, ONG-urile şi mediul de afaceri din întreaga ţară pentru salvarea Moldovei. Apelul are ca principale scopuri „evitarea accentuării gradului de sărăcie şi a depopulării, reducerea disparităţilor dintre judeţele noastre, celelalte judeţe ale României şi regiunile UE, accesul facil la infrastructura rutieră a tuturor judeţelor, localităţilor, firmelor şi locuitorilor”. De asemenea atragerea investiţiilor şi investitorilor în judeţele Moldovei.
Se urmăreşte urgentarea realizării autostrăzilor şi alocarea de fonduri pentru întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor existente în zona Moldovei. Se mai cere realizarea infrastructurii de transport care să răspundă nevoilor întreprinzătorilor şi investitorilor, interconectarea reţelelor rutiere, feroviare, aeriene şi maritime, astfel încât timpii de transport pentru mărfuri să fie cât mai mici şi costurile să fie reduse.

Investiţii în producţie de 14 milioane de euro

Alina CALINIUC, Simona POP

Clasamentul în zona Moldovei
Iaşi: 14.196 întreprinderi, 1,4 miliarde lei venituri la bugetul judeţean, PIB de 19,9 miliarde lei
Bacău: 10.577 întreprinderi, 1,15 miliarde lei venituri la bugetul judeţean, PIB de 14,6 miliarde lei
Suceava: 10.231 întreprinderi, 1,24 miliarde lei venituri la bugetul judeţean, PIB de 12,45 miliarde lei
Neamţ: 8.181 întreprinderi, 879 milioane lei venituri la bugetul judeţean, PIB de 8,52 miliarde lei
Vaslui: 4.437 întreprinderi, 709 milioane lei venituri la bugetul judeţean, PIB de 5,4 miliarde lei