Ţeapă de 4 milioane de euro cu locuri de muncă

Trei firme din Suceava, specializate în plasarea forţei de muncă în străinătate, şi-au bătut joc de stat * folosind o metodă inedită, au reuşit să evite plata a 4 milioane de euro către bugetul naţional * ţeapa a fost descoperită de inspectorii de la Antifraudă * în ultimii doi ani, 14 firme specializate în recrutarea de forţă de muncă pentru străinătate din Regiunea de Nord-Est au păcălit statul cu 14 milioane de euro 

Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Suceava a demontat o inginerie financiară prin care s-a evitat achitarea la bugetul statului român a impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor aferente acestuia de către firmele autorizate de recrutare şi plasare a forţei de muncă în străinătate.
Cum se fură bani de la stat
Ca mod de operare, lucrătorii autohtoni sunt angajaţi la societatea din România cu salariul minim pe economie, diferenţa fiind achitată, sub formă de diurnă, la valoarea acesteia din ţara în care îşi desfăşoară activitatea muncitorii în cauză. „La noi, toate societăţile care trimit forţă de muncă în străinătate practică această inginerie pentru a se sustrage de la plata impozitelor şi celorlalte obligaţii legale către bugetul statului”, susţin surse din sistemul angajărilor peste hotare. Spre exemplu, un muncitor în construcţii, recrutat să lucreze în Germania, este remunerat în România cu salariul minim brut de 900 de lei pe lună, iar diferenţa negociată de până la 1.500 de euro pe lună o primeşte cu titlul de diurnă pe card. Societatea din România încasează banii cu pricina de la o firmă germană, beneficiară a prestaţiei sale. În consecinţă, întrucât diurna nu este asimilată unui salariu şi pentru aceasta nu sunt achitate impozit pe salariu şi contribuţiile aferente, bugetul consolidat al statului este puternic prejudiciat.
600 de milioane de euro, pagubă la nivel naţional
Din cele 60 de firme în evidenţă din competenţa Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava, respectiv din judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău şi Neamţ, Suceava are înregistraţi 20 de asemenea operatori pe piaţa muncii. Pe de altă parte, la nivel regional 13 societăţi au declarat cifră de afaceri zero în anul 2013, ceea ce înseamnă că nu au avut activitate.
Până în prezent, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din cele 47 de firme în funcţiune, inspectorii Antifraudă fiscali au finalizat controlul la 14 firme de recrutare şi plasare a forţei de muncă în străinătate, prejudiciul constatat fiind de circa 14 milioane de euro. Strict în judeţul Suceava, controalele au fost încheiate la 3 societăţi comerciale, restul firmelor fiind în curs de verificare. La cei 3 operatori deja verificaţi, lucrătorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au constat un prejudiciu de aproximativ 4 milioane de euro, sumă neachitată la bugetul consolidat al statului în intervalul 2012-2014, adică după armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană în domeniu. Sustragerea de la plată se referă atât la obligaţiile angajatului, cât şi cele ale angajatorului, iar la nivel naţional paguba este imensă, apreciată la circa 600 de milioane de euro în ultimii doi ani.
Lidia DIACONU

Potrivit legislaţiei româneşti în vigoare şi directivelor europene în domeniul muncii, agenţii temporari de muncă beneficiari ai unei remuneraţii într-o ţară a Uniunii Europene în care lucrează trebuie să-şi asimileze salariului această remuneraţie, care va fi taxată ca atare. Remuneraţia trebuie să ajungă cel puţin la nivelul salariului minim pe economie din statul în care lucrează. Măsura vizează eliminarea concurenţei neloiale făcută angajatorilor din ţările în care firmele româneşti specializate recrutează şi trimit agenţi temporari de muncă