Tradiţii la Sântămăria Mare

Întreaga lume creştină prăznuieşte astăzi Adormirea Maicii Domnului, una din cele mai importante sărbători de peste an, alături de Crăciun şi Învierea Domnului * în credinţa populară, Maria este mai pomenită decât oricare sfânt şi chiar mai mult decât Iisus * sărbătoarea era respectată cu sfinţenie în satele de altădată, toţi creştinii rugându-se la Sfânta Fecioară pentru ca aceasta să le fie alături la vreme de necaz * odată cu acest praznic încep sezonul nunţilor şi semănăturile de toamnă

Cunoscută popular ca Sfânta Marie Mare, sărbătoarea marchează ziua în care Fecioara Maria a murit, iar în zona Moldovei este zi de pomenire a morţilor. În schimb, în sudul ţării cei care poartă numele Maria sau derivate ale acestuia îşi sărbătoresc onomastica.
Tradiţia spune că în dimineaţa zilei de 15 august femeile mergeau la biserică unde împărţeau struguri, prune sau faguri cu miere, apoi mergeau la cimitir ca să tămâieze mormintele.
Povestea Mariei
Sfânta Maria a fost foarte iubită, iar despre ea şi despre plecarea ei din această lume circulă multe legende. „Cea mai cunoscută este cea care spune că atunci când Sfânta a murit, toţi pomii fructiferi au oferit din roadele lor unui alt copac şi pe care l-au împodobit cu fructe. Aceasta este şi originea pomului simbolic ce face parte din ritualul funerar la români. O altă legendă spune că bostanul şi porumbul au pus un buchet de floarea-soarelui pe sicriul Maicii Domnului şi de aceea se îngălbenesc din această zi”, a spus Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ.
Sărbătoarea Sfintei Marii era considerată hotar între vară şi toamnă. În această zi bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula, iar cei care erau observaţi că purtau în continuare pălăria erau ironizaţi. Tot în această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă, iar perioada dintre cele două Sântămării (Sântămăria Mare şi Sântămăria Mică sărbătorită pe 8 septembrie) era considerată timpul cel mai potrivit pentru semănăturile de toamnă. Începând cu această zi oamenii nu mai dormeau pe prispă sau afară şi nici nu se mai scăldau în apele râurilor, despre care se spunea că fuseseră spurcate de cerb. Dacă în această zi înfloreau trandafirii se spunea că urma o toamnă lungă şi bogată.
În trecut, pe 15 august începea în satul tradiţional sezonul nunţilor care ţinea până pe 14 noiembrie, la intrarea în Postul Crăciunului. „Era una din cele mai frumoase perioade din an în lumea satului, pentru că era perioada nunţilor cu zile de petrecere şi de bucurie, oamenii se pregăteau pentru nunţi, se făceau vinul şi ţuica. Iar fetele nemăritate în această zi culegeau o plantă numită năvalnic pe care o purtau în sân ca fie frumoase şi să le aducă peţitori. De altfel acum se adună ultimele plante de leac”, a mai spus Florentina Buzenschi.
Maica Domnului era considerată şi protectoare a pruncilor şi a mamelor, de aceea femeile tinere se rugau să aibă prunci sănătoşi, naştere uşoară şi noroc în căsnicie.
Alina FERENŢ

Astăzi vor avea slujbe arhiereşti în toate lăcaşurile de cult din România. Ca în fiecare an, la Mănăstirea Putna sunt aşteptaţi mii de pelerini, la fel şi la Sanctuarul Marian de la Cacica, unde au loc slujbe deosebite.