Umilitoarele cozi la subvenţiile europene

Sute de fermieri, în general vârstnici, aşteaptă vreme îndelungată pentru a le veni rândul să stea de vorbă cu operatorii APIA, cu care ulterior mai petrec zeci de minte în vederea identificării on line a parcelelor * „Nu rămâne niciun agricultor care s-a prezentat la noi în ziua respectivă şi căruia să nu i se proceseze cererea", subliniază, Ionel Murariu, directorul Centrului local Suceava * procedurile s-au înăsprit după ce procurorii DNA Suceava au declanşat cercetări care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE, comise în perioada 2011-2014

Sute de agricultori suceveni stau ore întregi la coadă pentru a depune cererilor unice de plată aferente campaniei din anul 2015. Anul acesta se completează un singur formular, valabil fiind atât pentru subvenţia pe suprafaţă, dar şi pentru cele din sectorul zootehnic. În municipiul Suceava, aşteptând să le vină rândul, fermierii programaţi prin scrisori trimise la domiciliul, dar şi cei reveniţi după un perind anterior pe la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, aşteptau ieri în soare sau la umbra arborilor din preajma Centrului local al instituţiei. Ionel Morariu, directorul Centrului local Suceava al APIA, la care sunt arondate 19 unităţi administrativ-teritoriale din jurul municipiului reşedinţă de judeţ, ne-a declarat că acest lucru este neplăcut atât pentru solicitanţi, cât şi pentru funcţionarii unităţii, însă în 2015, în scopul prevenirii unor posibile tendinţe de fraudare, procedurile fiind mai laborioase. „Procedura este un pic mai greoaie, întrucât este necesară o serie de documente eliberate de către primării. Faţă de anii anteriori, trebuie întocmit tabelul centralizator cu toate suprafeţele lucrate de către solicitant, cu semnătura secretarului comunei sau primarului. Spre deosebire de filele din Registrul agricol, acesta este foarte important, întrucât se elimină posibilitatea fraudării, ştiindu-se delimitarea exactă, provenienţa şi modul de deţinere a terenului", arată Murariu. Potrivit acestuia, noul tabel consacră suprafeţele fără "echivoc", marja de deplasare în stânga sau în dreapta a hotarului dintre două parcele cu proprietari diferiţi neputând fi mai mare de 70 cm. Neîncadrarea în limita respectivă are drept consecinţă excluderea suprafeţei respective de la plată, oficialul APIA opinând că se întâlnesc multe situaţii de acest gen, "oamenii, mulţi dintre ei în vârstă, cu reuşind cu greu să identifice blocul fizic". Soluţia ar consta în dotarea specialiştilor de pe lângă primării cu aparate GPS, astfel încât să fie ridicate coordonatele fiecărei parcele, mai ales că, din anul 2018, subvenţia pe suprafaţă nu se va acorda decât pentru terenurile intabulate, respectivele coordonate facilitând inclusiv această din urmă procedură.
Unii agricultori se lasă păgubaşi, deoarece banii pe care i-ar primi ca subvenţie îi cheltuiesc cu deplasărilor repetate de la sat la oraş
Depunerea cererilor este afectată, de asemenea, de reticenţa unora dintre secretarii unităţilor administrativ-teritoriale în a autentifica declaraţiile pe proprie răspundere ale femierilor, "secretarii neînţelegând că o eventuală declaraţie neconformă nu îl face răspunzător decât pe autorul acesteia". Cei mai mulţi solicitanţi care se confruntă cu asemenea refuz provin, spre exemplu, din Pătrăuţi şi Hînţeşti, în timp ce, din Zvoriştea, foarte puţini săteni au venit la centrul local al APIA ca să-şi mai revendice drepturile. Aceştia - lucrând suprafeţe mai puţin întinse - preferă să se lase păgubaşi, deoarece banii pe care i-ar primi ca subvenţie sunt mai puţini decât suma cheltuielilor cu taxa de autentificare la notarul din Suceava şi contravalorii deplasărilor repetate de la sat la oraş. Deseori, unele documente trebuie corectate şi modificate la primării, ceea ce duce la reluarea analizării cererilor şi încărcarea suplimentară a operatorilor APIA. Aşa se face că, pe zi, fiecăruia dintre cei 15 lucrători direct cu depunătorii de cereri i s-a repartizat o medie de 20 de dosare, aceştia fiind prezenţi la serviciu inclusiv sâmbătă, iar uneori şi duminica. „Avem programul destul de flexibil. Începem la ora 8.00 şi stăm până ce pleacă ultimul fermier. Nu rămâne niciun agricultor care s-a prezentat la noi în ziua respectivă şi căruia să nu i se proceseze cererea", subliniază directorul Centrului local Suceava al APIA, menţionând că în vederea evitării busculadelor s-a apelat la un jandarm care menţine ordinea şi asigură fluenţa celor aproximativ 300 de solicitanţi către birourile operatorilor.
„Ne dăm tot interesul, dar nu putem face derogare de la actele normative din domeniu", a explicat Ionel Murariu.
Din totalul de 11.200 de cereri "afiliate" centrului din reşedinţa de judeţ, până ieri s-au procesat 3.700, iar termenul limită este data de 15 iunie 2015. Media de rezolvare este de doar 230-240 de cereri pe zi, ceilalţi agricultori fiind nevoiţi să meargă din nou la primărie, pentru completări, iar ulterior să revină la APIA. În aceste circumstanţe, deşi unitatea din Suceava stă bine la acest capitol în rândul celorlalte 8 centre locale din judeţ, Morariu crede că, până la termenul impus, nu vor fi analizate la fel de multe cereri ca în anii anteriori. Aceasta şi ca urmare a faptului că pentru deţinătorii de terenuri aflaţi în străinătate, cât şi în cazul celor neieşiti din indiviziune, este obligatorie o împuternicire notarială. „Nu este vina noastră, ne dăm tot interesul, dar nu putem face derogare de la actele normative din domeniu", a explicat Ionel Murariu, directorul Centrului local Suceava al APIA, menţionând că o prelungire a termenului de depunere a cererilor, cu eventuale penalizări, pentru fiecare zi întârziere, aşa cum s-a întâmplat în campaniile precedente, depinde doar de Guvernul Românie, dar mai ales de Comisia Europeană. Reamintim că, în anii anteriori, campania se desfăşura până pe data 15 mai, dosarele putând fi depuse inclusiv până pe 9 iunie, însă cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de întârziere. După 10 iunie, cererile erau excluse de la plată. În 2015, ca urmare a solicitărilor adresate Comisiei Europene de mai multe state membre, s-a propus posibilitatea prelungirii termenului final de depunere a cererilor unice de plată, până la data de 15 iunie, fără penalizări. La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol (inclusiv a celor care conţin zone de interes ecologic), precum și a animalelor. Obligatoriu este ca acestea să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere. Beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi, persoane fizice sau persoane juridice, care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol sau deţinători legali de animale. De precizat este faptul că procurorii DNA Suceava efectuează cercetări care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2014.

Povestea cioplitorului de la Păltinoasa

Lidia DIACONU