Vasluiul vrea să se promoveze cu imaginea lui Cantemir EXCLUSIV
Dimensiune font:
Pe lângă marele voievod Ştefan cel Mare, un alt simbol al judeţului Vaslui ar trebui să fie Dimitrie Cantemir, fără a-l concura pe cel dintâi * aceasta este convingerea conducerii Consiliului Judeţean Vaslui, dar şi a istoricilor
La sfârşitul anului trecut, conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui a avut „îndrăzneala” de a pune chipul domnitorului Dimitrie Cantemir pe agendele pe care instituţia le-a dăruit colaboratorilor şi vizitatorilor. Pentru prima dată, pe lângă „clasicul” Palat Administrativ, un simbol al administraţiei locale, pe a doua copertă a apărut chipul lui Dimitrie Cantemir. Preşedintele CJ, Dumitru Buzatu, a anunţat că are intenţia de a-l promova mult mai mult ca personalitate simbol a judeţului. Următorul pas a fost făcut recent, când Buzatu a anunţat în şedinţa CJ că noul Centru Multicultural din municipiul Vaslui, care va fi dat în folosinţă anul viitor va purta numele domnitorului născut în satul Silişteni, ţinutul Fălciu, astăzi comuna purtându-i numele. „În faţa acestei clădiri se va afla un bust monumental, pe care l-am comandat, şi care trebuie să contribuie la promovarea celui care a fost Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, mare cărturar, personalitate marcantă a epocii”, a anunţat preşedintele CJ Vaslui. „Opera sa a traversat timpul şi constituie o mândrie pentru noi, pentru toţi românii, dar cu atât mai mult pentru vasluieni”, a mai spus Buzatu, care a arătat că are de gând să ignore antirusismul unora în promovarea acestui personaj istoric, judecat de mulţi prin prisma apropierii sale de Rusia ţarului Petru cel Mare, ignorându-i dimensiunea umanistă ca enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, lingvist, muzicolog şi compozitor.
Ignorând antirusismul
Dimitrie Cantemir a fost un apropiat al ţarului Petru cel Mare, care i-a devenit protector. El l-a primit la Iaşi, în aprilie 1711, pe ţarul Rusiei, Petru cel Mare, şi a încheiat Tratatul de la Luţk, prin care se recunoştea familia domnitoare a Cantemireştilor în Moldova. „A participat apoi de partea Rusiei la Războiul ruso-turc din anii 1710- 1711, ruşii fiind înfrânţi la Stănileşti. A fost nevoit să părăsească ţara, fiind adăpostit de ţar, căruia i-a devenit consilier. În urma trădării sale, turcii nu au mai avut încredere în domnii pământeni şi au introdus domniile fanariote, mai întâi în Moldova, 1711, iar apoi în Ţara Românească, 1717”, ne-a spus profesorul Neculai Ionescu, doctor în istorie şi inspector şcolar pe această disciplină.
Vasluiul are două personaje importante peste care s-a cam aşternut uitarea – Spătarul Nicolae Milescu şi Diumitrie Cantemir. „Lucrul acesta trebuie făcut cunoscut mai mult decât strict cultural. Ambii au avut legături la nivelul cel mai înalt cu Rusia şi din această cauză au fost trecuţi cam într-un plan secund al cunoaşterii. Sigur, peste aceasta se aşterne şi dominanta mentalităţii moldoveneşti: imaginea lui Ştefan cel Mare”, a spus Dumitru Buzatu.
Mulţi sunt de acord că Dimitrie Cantemir ar trebui să devină mult mai mult decât un simbol al Vasluiului. „Aşa se cuvine pentru că este prima minte enciclopedică a neamului nostru, primul român membru al unei academii europene, Academia din Berlin, în care a fost primit în 1714. A fost considerat de contemporani ca «rege al filosofilor şi filosof al regilor». Este prima figură iluministă a neamului nostru”, a mai spus profesorul Neculai Ionescu. „Vom încerca să achiziţionăm opera sa întreagă care a fost editată în România. Există 25 de volume la Craiova editate pe baza manuscriselor din arhivele ruse. Purtăm o corespondenţă cu cei care le deţin şi sperăm să reuşim această achiziţie”, a spus Buzatu.
Despre năravurile vasluienilor
Ei, dar dacă vasluienii îşi propun astăzi să-l cinstească după meritele sale deosebite pe cel care a plecat de pe meleagurile lor pentru a fi domn şi o mare personalitate a epocii, Dimitrie Cantemir nu a avut prea multă consideraţie pentru ei. Cel puţin atunci când a tratat „Despre năravurile Moldovenilor”, al doisprezecelea capitol al cărţii sale „Descrierea Moldovei”. Vasluienii sunt evidenţiaţi pentru faptul că, în ciuda obiceiurilor celorlalţi moldoveni, care primesc drumeţii cum pot mai bine, ei se îmbrăcau în hainele lor cele mai rele, „în chip de calici” şi ies în faţa lor pentru a le cerşi.
Ovidiu IANCU
„Vom încerca să achiziţionăm opera sa întreagă care a fost editată în România” - Dumitru Buzatu, preşedintele CJ Vaslui
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau