Viitorul copiilor din plasament, pe mâinile cui?

Aceasta a fost întrebarea lansată, ieri, de membrii Comisiei de Dialog Social din cadrul Prefecturii Iaşi * în prezent, în judeţul Iaşi, numărul familiilor care doresc să adopte un copil este egal cu cel al copiilor orfani de ambii părinţi * deşi într-o uşoară scădere faţă de anii trecuţi, cifra copiilor aflaţi în plasament este, în continuare, un factor de îngrijorare pentru comunitatea ieşeană * în acest moment, peste 2.300 de copii se află sub forma unei măsuri de protecţie a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi * procesul de adopţie durează şi până la trei ani, implică o serie de măsuri judecătoreşti şi cursuri educaţionale, paşi care îi descurajează pe părinţi

La mijlocul acestui an, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi avea sub protecţie un număr de 2.394 copii, dintre care 1.371 în plasament maternal, 975 în plasamentul asistentului familial şi 48 în supraveghere specializată, fiind primul an în care judeţul Iaşi are copii plasaţi sub această ultimă formă de protecţie. Directorul DGASPC Iaşi, Florin Ion, a precizat că supravegherea specializată este una temporară, iar, faţă de anii trecuţi, cifrele plasamentului familial sunt în descreştere, deşi se observă o creştere la plasamentul asistentului maternal. Acesta a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte problemele din centrele de plasament. „În prezent, în centrele de plasament predomină copiii cu vârste peste 10 ani, care ridică unele probleme de comportament, inclusiv părăsirea fără permisiune a centrelor şi consumul de substanţe, aspecte care au impus sesizarea autorităţilor. În ultimii ani, au intrat în sistemul de protecţie tot mai mulţi copii victime ale diferitelor forme de abuz şi neglijare gravă, abuzuri care au condus la carenţe în educaţie, tulburări grave de comportament, vulnerabilitate crescută în stabilirea unor relaţii sănătoase cu grupul de covârstnici şi aderarea către anturaje cu risc crescut de comportament antisocial”, a declarat Florin Ion, directorul DGASPC Iaşi. O altă problemă ridicată de autorităţi este timpul îndelungat de şedere în sistem, care conduce la deteriorarea relaţiei cu familia, iar tinerii care împlinesc vârsta de ieşire din sistemul de protecţie reprezintă unul din grupurile cele mai vulnerabile. „Tinerii aceştia au aşteptări scăzute şi o teamă faţă de viitor şi au dezvoltat dependenţă faţă de condiţiile oferite în centrul de plasament”, a precizat Florin Ion. De altfel, aceasta a fost şi problema pentru care se caută răspunsuri nu doar la nivel local, ci naţional.

 

Educaţia, veriga lipsă din sistemul de protecţie socială

 

Preşedintele sindicatului „Gh. Asachi” Iaşi, Violeta Amariei, a subliniat vulnerabilitatea tinerilor care ies din centrele de plasament în faţa societăţii actuale. Lipsa educaţiei, cu precădere a celei sexuale, şi necunoaşterea de către tineri a programelor de prevenire a rezultat, la nivelul anul 2015, într-un număr de 192 de mame minore, dintre care trei provenite din centrele de plasament. „Există fundaţii care fac proiecte pe spatele acestor oameni, le duc o bucată de pâine odată la o săptămână, apoi bifează că au activitate. Vă dau un exemplu de copil pe care l-am avut în clasa a 9-a, la care am fost diriginte, nu avea nici buletin şi nici certificat de naştere. L-am întrebat cum e posibil, mi-a spus că a fost găsit la gunoi, când era mic. Am mers cu el, i-am făcut actele, iar în clasa a XII-a, când mai avea o lună de şcoală, a abandonat-o. Câţiva ani mai târziu, am dat de el. Unde credeţi că era? Trăia sub podul de la Bucium, şi mai avea şi un copil. Există programe naţionale prin care se oferă contraceptive gratuite, dar dacă aceşti oameni nu au educaţia necesară, nu au cum să ştie”, a precizat Violeta Amariei. De asemenea, preşedintele sindicatului Sanitas, Iulian Cozianu, a atras atenţia că spitalele devin casă pentru oamenii străzii. „Avem o persoană care stă de şapte luni la Neurochirurgie, provenită din mediul centrelor de plasament”, a declarat acesta.

 

Angajaţi prea puţini şi prost plătiţi

 

În replică, directorul DGASPC Iaşi recunoaşte că schema de personal este incompletă, în unele situaţii fiind nevoie de organizarea a cinci concursuri pentru un post până să se prezinte cineva, iar salariile nu sunt atractive. Procesul de adopţie este în continuare îngreunat, nu doar de legislaţie, dar şi de dorinţele părinţilor, care nu mereu coincid cu profilul copiilor aflaţi în plasament. Uneori, procesul de adopţie durează până la trei ani. „În cursul acestui an am avut 460 dispoziţii de intrare în plasament, ca urmare a unei forme de abuz. Sunt cazuri în care vin 4-5 fraţi, iar legea ne recomandă să nu îi despărţim. Problema este că nu există asistenţi care să întreţină acest număr de persoane. În ceea ce priveşte personalul, avem 2.400 de angajaţi, fiind un raport de unu la unu, însă avem şi 250 de posturi pe care încă nu am reuşit să le ocupăm. Din păcate, salariile nu sunt atractive”, a adăugat Florin Ion. 

 

Potrivit cifrelor oferite de DGASPC Iaşi, în prezent există 70 de familii care au depus dosare pentru adopţie, număr echivalent cu cel a copiilor orfani de ambii părinţi aflaţi în plasamentul instituţiei.

 

* * *

2.394

Este numărul copiilor aflaţi în evidenţele DGASPC Iaşi. Dintre aceştia, 1.371 sunt în plasament maternal, 975 în plasamentul asistentului familial şi 48 în regim de supraveghere specializată.

Gest şocant comis de o tânără mamă, pe holurile Protecţiei Copilului