Vorona a ratat podiumul la „Satul cultural al României“

Una dintre cele mai frumoase comune din Botoşani, Vorona, a intrat în finala competiţiei „Satul cultural al României” şi puţine puncte i-au lipsit ca să urce pe podium * comuna a ocupat a patra poziţie a clasamentului celor 13 finaliste, câştigătoare fiind Jurilovca (Tulcea), urmată de Cumpăna (Constanţa) şi Drăguş (Braşov) * anul trecut, trofeul a fost adjudecat de către Ciocăneşti (Suceava)

Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România” şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” au lansat şi în acest an competiţia pentru desemnarea Satului cultural al României. Dintre cele 13 finaliste, câştigătoare a fost Jurilovca (judeţul Tulcea), urmată de Cumpăna (Constanţa) şi Drăguş (Braşov). Vorona a ocupat a patra poziţie. Desemnarea câştigătorului a avut loc după prezentarea şi jurizarea candidaturilor comunelor, care au prezentat un program cultural şi şi-au amenajat un stand. Fiecare candidatură a fost susţinută de către primarul şi de către directorul Centrului Cultural local.
Care sunt atuurile Voronei
Una dintre atracţiile Botoşaniului este comuna Vorona. Codri seculari, gastronomie, festivaluri folclorice şi celebra vodcă, jocul de oină şi măştile populare, toate sunt cărţi de vizită ce pot fi folosite cu succes. Satul este unul de oameni gospodari ce ştiu a mânui şi afaceri, dar şi a învârti horele la festivaluri folclorice. Aşezarea a fost atestată în anul 1403, printr-o danie de la Cancelaria Domnească a voievodului Alexandru cel Bun. Casele frumoase şi drumurile bune arată că gospodarilor şi administraţiei locale îi pasă. Mănăstirea Vorona este un punct de referinţă pentru localitate, un aşezământ locuit de maici. A fost mănăstire de călugări până în anii celui de-al doilea război mondial când a fost abandonată. Se spune că aici într-un beci al mănăstirii ar fi fost închis chiar voievodul Alexandru Ioan Cuza, deghizat în negustor. L-ar fi încătuşat stareţul supărat că cineva străin i-a călcat moşiile. Gărzile domneşti l-ar fi salvat pe voievodul venit în plimbare călare de la casa aghiotantului său de la Botoşani Costnier Pisoschi. Nu departe se află schitul Sihăstria Voronei, locuit de călugări. Întemeiat pe la 1500 de călugări greci şi ruşi, schitul adăposteşte în curte un măr făcător de minuni, care ar fi vindecat-o de epilepsie pe fiica voievodului Mihail Sturza.
Comuna este una dintre cele mai mari din judeţ. Ocupă o suprafaţă de 8.244 de hectare, are o populaţie de 8.547 locuitori care locuiesc în 3.244 de gospodării distribuite în şase sate - Vorona, Vorona-Teodoru, Vorona Mare, Joldeşti, Icuşeni şi Poiana. În comună sunt multe afaceri bine conduse – fabrici de alcool, de mobilă şi tâmplărie PVC, ferme agricole şi complexuri comerciale. În localitate are sediul şi Grupul de Acţiune Locală Valea Siretului care derulează multe acţiuni pentru fermieri, foarte apreciat fiind Târgul Agro-Zoo, devenit o tradiţie. Din Moldova, în competiţia pentru desemnarea Satului cultural al României a intrat şi Vânători Neamţ (judeţul Neamţ). Anul trecut, trofeul a fost câştigat de comuna Ciocăneşti (judeţul Suceava).

Cele mai frumoase sate din Moldova

Anca POPESCU

 

Satul Cultural al României este un program AFSR lansat în ianuarie 2014, sub patronajul Ambasadei Franţei în România, cu scopul de a promova patrimoniul cultural şi turistic din satele româneşti