Zeci de ani de muncă, aruncaţi pe malul Siretului

Arhiva unui fost CAP a fost descoperită întâmplător, într-o arie protejată de pe malul râului Siret. Este vorba despre documente oficiale, foarte importante, ale celor care au muncit în agricultură şi în baza cărora unii ar putea cere recalcularea pensiilor. Au fost anunţate şi autorităţile 

 Sute de acte oficiale de la o fostă Cooperativă Agricolă de Producţie (CAP) au fost descoperite sâmbătă pe malul lacului Galbeni, în aria naturală protejată. Documentele sunt din anii 1970 şi majoritatea atestă activitatea în CAP a foştilor cooperatori. Cea care le-a descoperit întâmplător este Ramona Jitaru, profesor de limba română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bacău. „Oriunde te uitai, erau numai acte. Documente care atestă zilele muncite la CAP Galbeni din comuna Nicolae Bălcescu. Ştiu sigur că pe baza lor bătrânii de aici pot cere recalcularea pensiilor. Atât a rămas dintr-o epocă. Un maldăr de acte: condică de prestare a serviciilor agricole, evidenţa pe ani a unor angajaţi, compensarea muncii pe câmp cu zile de zidărie, controale fiscale... Toate în moloz, aruncate de curând, în albia protejată a râului Siret. Nu cunosc să se fi organizat vreun colţ al CAP-urilor, în vreun hambar, ceva. După mine, ar fi util măcar ca diversitate, dacă nu pedagogic - chiar dacă atâtea muzee rurale nu au nicio noimă”, a spus Ramona Jitaru.
Cum ne batem joc de oameni şi de istorie
Istoricii au reacţionat imediat la această descoperire. „Când Paul Goma scrie de decenii întregi că suntem un neam de hârtii se referă, desigur, la precaritatea memoriei noastre scrise, intelectuale, culte, istorice. Un neam care tinde să rămână prizonierul unei memorii sau culturi simili-orale ajunge să funcţioneze în cele din urmă ca un trib, în jungla globaliza(n)tă. Oricât internet consumăm, noi, poporul român, am sărit peste multe etape obligatorii în parcursul unei naţiuni sau culturi puternice”, a spus spune Flori Bălănescu, istoric, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti, reprezentanta editorială a lui Paul Goma în România.
Una dintre etape este studiul aprofundat al documentelor, al sintezei istorice şi memoriei asumate. „Degeaba au rezistat unii prin cultură, este egal cu zero. Dacă ei ar fi rezistat activ, din rărunchi, având discernământul ceasului istoric pe care îl trăiau, cultivându-şi aproapele, azi nu ne-am trezi tot mai des pe fundul mocirlei. Au exersat gimnastica estetico-morală, fentându-şi menirea de intelectuali, de câini de pază ai cetăţii. Ce legătură este între supărarea mea şi faptul că Ramona Jitaru a descoperit, plimbându-se, arhiva unei foste CAP într-o apă curgătoare? Este! Cine nu o vede, nu înţelege nimic”, a completat Flori Bălănescu.
Autorităţile locale au fost şi ele înştiinţate şi încearcă să descopere de unde provin documentele. „Actele de muncă, găsite de mine, au fost ridicate de primăria Nicolae Bălcescu şi poliţie, iar primarul Anton Şiler mi-a promis că îmi va spune ce se va întâmpla cu ele. Într-adevăr, oamenii aceia, câteva zeci, nu primeau pensie pentru perioada respectivă, căci primăria nu le-a putut elibera adeverinţe”, a mai spus Ramona Jitaru. Florin CRĂCIUN
„Oriunde te uitai, erau numai acte” - Ramona Jitaru, profesor de limba română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bacău