Zeci de monumente se pierd în aşteptarea reparaţiilor
Dimensiune font:
Multe clădiri istorice din Regiunea de Nord-Est, de importanţă majoră, care ar atrage mii de turişti, sunt în paragină * monumentele stau să se prăbuşească, iar autorităţile dau din umeri când vine vorba despre reabilitare * aflate în litigii imobiliare sau abandonate, clădirile de patrimoniu mai primesc acum doar vizita câinilor vagabonzi
Cândva capodopere ale arhitecturii moldoveneşti, multe clădiri de patrimoniu din judeţele Moldovei au ajuns nişte ruine. Indiferenţa autorităţilor, lipsa banilor, procesele anevoioase, toate au dus la situaţia actuală care este destul de îngrijorătoare.
Judeţul Neamţ, în coada clasamentului
Statistica naţională a monumentelor istorice plasa judeţul Neamţ, la finele anului trecut, în coada clasamentului în privinţa renovărilor. Printre obiectivele aflate într-un stadiu avansat de degradare se numără Biserica „Buna Vestire”, care aparţine de Mănăstirea Bisericani, Mănăstirea Tazlău, Palatul Cnejilor de la Ceahlău sau Cetatea Nouă a Romanului, din Gâdinţi.
La Palatul Cnejilor din Ceahlău lucrurile au fost mai complicate. „Marea problemă a fost să stabilim proprietarul, pentru că, aşa cum s-a întâmplat şi la Gâdinţi, nu exista titlu de proprietate. Nici primăria şi nici biserica nu aveau acte. Avem promisiunea preotului din localitate, care şi-a dat angajamentul că, după preluare, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei, se va implementa un proiect pentru reabilitare. După nenumărate adrese, am reuşit să obţinem o promisiune în ceea ce priveşte şi Cetatea Nouă a Romanului din Gâdinţi, pe care vrea să o preia Primăria Roman. Ar fi o mare reuşită, pentru că altă forţă are o primărie de municipiu, în comparaţie cu oricare altă entitate din zonă”, a precizat Rocsana Josanu, şefa Direcţiei Judeţene pentru Cultură Neamţ.
Monumente de care s-a ales praful
Printre multele clădiri care se pierd în aşteptarea de a fi reabilitate se numără şi singurul palat din Vaslui, construit în urmă cu mai bine de 100 de ani. Este vorba despre Palatul Mavrocordat care, după Revoluţie, din lipsa banilor, a început să se degradeze vizibil. În anul 2009 au început lucrările de reabilitare, cu bani de la Ministerul Culturii, însă constructorul după ce a decopertat pereţii, a refuzat să mai lucreze, pentru că nu primea banii la timp. A urmat un şir de procese, între timp starea de degradare accentuându-se considerabil. Dat fiind faptul că este clădire de patrimoniu în inventarul Ministerului Culturii, nici autorităţile locale sau judeţene nu s-au putut implica pentru reabilitarea clădirii. La reabilitarea clădirii, în care a funcţionat Palatului Copiilor, a lucrat firma ieşeană SC Impex Romcartel SA Iaşi, care a părăsit şantierul fără a proteja lucrările executate, lăsându-l de izbelişte, în imposibilitatea de a fi renovat de altcineva.
O altă bijuterie arhitectonică este Conacul de la Soleşti, unde a copilărit Elena Cuza. Clădirea a ajuns o ruină, riscând să se prăbuşească. Locul ar putea atrage turişti, însă autorităţile dau din umeri de zeci de ani, în timp ce clădirea, cândva o capodoperă a arhitecturii moldoveneşti, abia mai stă să nu se dărâme de tot. Acoperişul este parţial distrus, pereţii au fisuri, geamuri şi uşi mai sunt doar pe alocuri şi o parte din terasă este prăbuşită. Moştenitorii familiei Rosetti- Solescu, Claudia Paulus-Amashaufer stabilită în Germania, Anne Christine Rosetti şi Stephane Rosetti- Solesco, amândouă stabilite în Franţa, au solicitat retrocedarea imobilului în 2002. Primăria vrea şi ea conacul, pe care l-ar transforma în obiectiv turistic, însă legea nu permite autorităţilor să investească, atâta timp cât imobilul se află în litigiu.
Nici Botoşaniul nu se dezice de la acest capitol
În Botoşani, două monumente se află în stare avansată de degradare şi doar la unul se intervine pentru a evita distrugerea în totalitate.
Este vorba despre Casa Sofian, predată în urmă cu peste opt ani de Consiliul Judeţean Botoşani Mitropoliei Moldovei, şi Biserica „Sfântul Gheorghe”. La Casa Sofian se efectuează lucrări, însă cu bani de la Compania Naţională de Investiţii, deşi Mitropolia Moldovei s-a angajat să facă reparaţii din resurse proprii. Imobilul, una dintre bijuteriile arhitecturale din Botoşani, poartă numele celor care au construit-o, boierii Nicolae şi Ruxandra Sofian, şi datează din jurul anului 1900. Clădirea a fost inclusă pe lista monumentelor istorice ca imobil de importanţă locală - categoria B. La Biserica „Sfântul Gheorghe”, pereţii sunt în avansată stare de degradare şi se speră la finanţare din partea Ministerului Culturii pentru reabilitare sau la accesarea unui proiect cu finanţare europeană de către Primărie.
Citeşte şi: Bani din culturi speciale
Grupaj coordonat de Roxana NĂSTASĂ
„Autorităţile sunt obligate să la întreţinere, să aloce bani pentru asta” - Rocsana Josanu, Direcţia pentru Cultură Neamţ
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau