Ziua celor Trei Ierarhi

În calendarul ortodox astăzi este sărbătoarea celor trei mari ierarhi - Vasile Grigore şi Ioan * lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, numit şi Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit * în calendarul popular este o sărbătoare foarte importantă, care interzice, sub ameninţarea bolilor, orice activitate casnică * astăzi este şi sărbătoarea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi şi a bisericii cu acelaşi hram din Piatra Neamţ 

Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi, prăznuită astăzi, este cunoscută în calendarul popular cu numele Trisfetitele sau Ticlele. „Ca orice sărbătoare, şi această zi se ţinea prin nemuncă. Se spunea că toţi cei care muncesc în această zi înnebunesc. Fiind ultima zi din Filipii de iarnă, acele sărbători dedicate lupilor, este un praznic pe care îl respectă în special femeile. Era singura zi din an în care nurorile primeau drept de odihnă de la soacre. Bărbaţii respectă sărbătoarea pentru ca să li se ierte păcatele”, a explicat Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie Piatra Neamţ.
Femeile cred că dacă îi cinstesc pe cei trei sfinţi, ei le vor ajuta să toarcă mai cu spor în tot restul anului. La ţară, se face astăzi colivă şi se împarte la biserică, unde se aprind şi lumânări pentru pomenirea morţilor. Fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul în vis. Nu lucrează şi mănâncă doar pâine cu sare. În unele sate mai există credinţa că de Trisfetite încolţeşte grâul sub zăpadă, cel care a rămas neîncolţit în toamnă, şi începe logodna păsărilor. Sărbătoarea mai este considerată o zi a schimbării. Dacă până acum a fost cald se face frig, dacă era frig vremea se va mai îmbuna.

Hramuri în două lăcaşuri de cult celebre
Numele celor trei ierarhi este purtat şi de două lăcaşuri de cult importante din Moldova – unul la Piatra Neamţ şi altul la Iaşi.
Biserica de la Piatra Neamţ datează de la jumătatea secolului XIX, dar lăcaşul este ridicat pe temelia unei biserici mai vechi, a cărei poveste s-a risipit în negura vremilor. Prezent în multe dintre vechile ilustrate cu oraşul, lăcaşul apare menţionat şi în câteva documente importante. „Înaintea actualei biserici a existat o alta, care avea cărţile ei de cult, pecetea sa, hramul şi cimitirul ei, aşezată tot pe terenul actualei biserici. După cum rezultă din pisania aşezată pe peretele de sud al bisericii se constată că actuala biserică a fost zidită între anii 1837-1847, slujitorul şi ostenitorul în construcţia ei fiind preotul Vasile Ştefănescu, iar protoiereul ţinutului Neamţ fiind economul Gheorghe Vasiliu. A fost sfinţită în 1848 de arhiereul Iustin Edesis”, am aflat de la părintele Viorel Popa, parohul Bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi”. Printre odoarele aflate în lăcaş se numără o medalie jubiliară din argint aurit, emisă în anul 1783 de împăratul Austriei, Iosif al II-lea, şi un potir de argint frumos încrustat din 1836.
Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi este unul dintre cele mai frumoase monumente istorice ale Moldovei. Aflată în centrul tradiţional al Iaşului, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, biserica a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, ca necropolă domnească. Mitropolitul Varlaam a sfinţit acest sfânt lăcaş în 1639, iar doi ani mai târziu aici au fost aşezate moaştele Sf. Cuvioase Parascheva. În cadrul mănăstirii au funcţionat o tipografie şi un colegiu, viitoarea Academie Domnească. În anul 1970, mănăstirea a fost închisă, fiind redeschisă după 1989, la iniţiativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. La Trei Ierarhi îşi dorm somnul de veci cărturarul Dimitrie Cantemir şi primul domnitor al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova, apoi celebra Cazania a mitropolitului Varlaam.

Citeşte şi: A fost sfinţită gara din Piatra Neamţ

Maura ANGHEL, Alina FERENŢ

La Trisfetite începe să se schimbe vremea, să se strâmbe pârtiile şi să dea în primăvară.