„Lipsa apei este cea mai mare provocare pentru noi”
Dimensiune font:
Redactorii cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei au stat de vorbă cu primarul comunei Ciorteşti, Alina Apostol, despre principalele provocări ale administraţiei locale * după alegerile din iunie 2016, noul primar a preluat comuna aflată într-o situaţie financiară catastrofală şi o stare de sărăcie lucie, încercând acum să o aducă la standarde decente de civilizaţie
- Comuna Ciorteşti apare pe harta celor mai sărace zone din Iaşi şi din România. Ce soluţii aţi identificat pentru combaterea acestui fenomen în comuna pe care o conduceţi?
- Noi am trimis din nou spre finanţare un proiect întocmit anul trecut, care se adresează zonelor sărace. Atunci el a fost respins dar, între timp, s-au făcut o serie de actualizări acum şi sperăm să primim finanţarea. E vorba de cursuri de formare profesională, servicii medicale gratuite, reabilitarea unei clădiri after-school, iar un număr de 140 de copii vor primi rechizite şcolare, biciclete şi tabere şcolare. Proiectul durează trei ani şi tot aici se merge şi cu planuri de afaceri de 25.000 de euro pentru cinci firme, care vor angaja persoane în cadrul acestui program şi vor avea anumite beneficii fiscale. În cadrul proiectului se mai propune reabilitarea unui număr de 10 locuinţe pentru a creşte nivelul de trai şi educaţie în comună. Avem un punctaj bun la acest proiect iar semnalele sunt pozitive.
- Ce investiţii aţi finalizat anul acesta şi ce lucrări aţi demarat?
- În luna iulie vom finaliza trei kilometri de asfalt pe Ciorteşti – Deleni, fiind un proiect din bugetul propriu cu plată multianuală. De asemenea, mai avem o licitaţie pentru lucrări la două şcoli, una fiind pentru construcţie nouă de şcoală în Rotăria şi modernizare la Coropceni, ambele pe fonduri guvernamentale. Mai avem în implementare un sistem video centralizat şi sperăm să fie gata în două luni de zile. Avem dificultăţi însă cu lipsa personalului din poliţie şi pază, astfel că încercăm să acoperim această problemă cu camere video la intrările principale din sate, în centrele satelor, astfel încât să putem identifica posibile infracţiuni. Ne-am fi dorit un sediu nou de primărie pentru că, în acest moment, ţinem şedinţele de consiliu local în căminul cultural, însă am înţeles că acest gen de investiţie nu are prioritate la finanţare.
- Care sunt nevoile urgente ale comunei?
- Avem nevoie maximă de o maşină de pompieri, mai ales pentru căratul apei la animale, în perioada verii. Bani nu avem la buget şi nici nu sunt linii de finanţare, dar am reuşit de curând să fructificăm o colaborare. În perioada 6-11 iulie voi fi la Lyon, în Franţa, acolo unde este stabilită o familie din Ciorteşti, soţul este pompier voluntar şi a contat foarte mult. Am primind un răspuns afirmativ, în sensul că avem o maşină de pompieri care ne aşteaptă acolo. Serviciul de operare al autoutilitarei îl avem, problema este că sunt 45 kilometri până la Iaşi şi 30 de kilometri până la Vaslui, iar cel mai devreme se intervine în 25-30 minute. Am avut două locuinţe care au ars din temelii în incendii, până s-a intervenit. Este foarte greu, chiar dacă intervin peroanele cu găleata, noi nu avem sistem de apă, iar ca să stingi un incendiu la o casă cu etaj, nu ai nicio şansă.
- Lipsa apei pare să fie cea mai mare provocare pentru autorităţi şi locuitorii comunei. Ce paşi s-au făcut pentru rezolvarea acestei probleme?
- Am depus un proiect de finanţare a reţelei de apă, pe o suprafaţă de 25 de kilometri. Cu ApaVital avem, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare un proiect de trei kilometri de apă şi canal pe satul Coropceni, iar previziunile arată că undeva la începutul anului viitor vor fi licitaţiile pentru lucrări. Apa este una din cele mai mari probleme ale comunei. La această dată avem 38 de familii alimentate dintr-un rezervor în cădere, în centrul de comună, în satul Ciorteşti. Se pompează undeva la două ore pentru umplerea rezervorului şi oamenii au apă pentru jumătate de zi. Din păcate, restul sursei de apă este fântâna de curte. În Coropceni avem un bazin de dinainte de '89, stă lumea la rând de la ora 4 dimineaţa pentru apă, dar sper şi am făcut demersuri la ApaVital şi la Ministerul Dezvoltării pentru a finanţa proiectul nostru de apă.
- Dar nu aţi încercat să aduceţi şi canalizarea în paralel cu reţeaua de apă?
- La momentul acesta, în Ciorteşti, nevoia principală este cea de apă. Un sistem de canalizare nu ar avea solicitanţi, pentru că nivelul de trai este destul de scăzut. Dacă am propune apă şi canal în acelaşi proiect, ar însemna să înjumătăţesc suprafaţa şi suma. Am preferat să proiectez 25 de kilometri de reţea pentru Ciorteşti, Deleni şi Rotăria, astfel încât să ajungă apă la toţi. Dacă va fi linie de finanţare doar pentru canalizare, sigur că vom fi interesaţi, însă, decât să acopăr doar 10 kilometri de apă şi canalizare, mai bine renunţ la canal şi rezolv toate satele.
- Sistemul medical este funcţional, în comuna Ciorteşti?
- Pe partea medicală pot spune că problema este rezolvată. Am trei medici de familie în comună, centru de permanenţă, iar doi medici de familie intenţionează să dezvolte partea de medicină de specialitate; la Coropceni avem o substaţie de ambulanţă care ajunge în 5 minute la toate urgenţele şi avem o sub-filială Crucea Roşie, care ajută foarte mult oamenii din comună. Noi încercăm să-i susţinem cât putem de mult şi suntem mândri că Ciorteştiul reprezintă judeţul Iaşi la faza naţională „Sanitarii pricepuţi” şi asta se datorează reprezentanţilor Crucii Roşii. Am depus un proiect pentru finanţarea unui dispensar medical prin Ministerul Dezvoltării, întrucât clădirea în care îşi desfăşoară activitatea medicii de familie este veche.
- Ce se mai întâmplă cu sit-ul arheologic de lângă satul Şerbeşti?
- La momentul acesta, tot ce înseamnă sit arheologic şi dezvoltare pe partea de turism, nu stăm bine. Am avut moşieri, conac, s-au distrus toate şi nu mai există niciun obiectiv care să amintească de istoria locului. În ceea ce priveşte sit-ul arheologic, nu este exploatat. Noi avem un sit Natura 2000, dar în afară de adrese de la Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi care să ne spună că e zonă protejată şi sunt interdicţii, prezenţa acestui sit nu ajută cu nimic, deocamdată.
- Anul acesta aţi introdus pentru prima dată taxa de salubrizare. Cum au privit oamenii această nouă cheltuială pentru ei?
- Avem contract cu o firmă de salubrizare, am confecţionat ţarcuri de depozitare, dar sunt nemulţumiri că acestea se află la o distanţă mare, avem zone în care străzile sunt înguste şi nu poate intra o maşină. Până acum, acest serviciu nici nu exista, e o noutate la Ciorteşti. De la 1 ianuarie avem o taxă de gunoi, dar suntem în 2017, până acum nu se colecta şi nu se depozita nimic, oamenii se descurcau cum puteau. Din păcate, cetăţenii au văzut taxa ca fiind una groaznică. Valoarea ei este de 6 lei pe lună, pe gospodărie, indiferent de numărul de persoane.
- Aveţi un plan de atragere a investitorilor şi unde se pot angaja oamenii din comună?
- Avem un investitor cu o livadă de 72 de hectare, este pe raza satului Şerbeşti, se plânge că nu are zilieri la cules de căpşuni şi a fost nevoit să aducă oameni din alte localităţi. De la noi din comună, cei mai mulţi pleacă în construcţii la Bucureşti. Cel puţin din Şerbeşti sunt doi fraţi care au firmă şi iau din comună 20-30 de oameni în Capitală, iar mulţi pleacă în străinătate. Am mai avut solicitări, dar nu avem gaz, spre exemplu. A existat intenţia deschiderii unei fabrici de mobilă ,dar pentru asta le trebuie gaz, cuptoare, apă. Dacă reţeaua de gaz va ajunge la Schitu Duca, va putea ajunge şi la Ciorteşti, altfel nu se poate. Din păcate nu avem nicio conductă la care să ne putem racorda. Deocamdată se merge doar pe lemne, iar aici s-a dublat preţul pe metru cub de lemn în ultimii doi ani.
- Privind situaţia politică de la nivel naţional, cum poate profita un primar al Opoziţiei de noua conjunctură?
- În ceea ce priveşte conjunctura actuală, pot să spun că un primar, indiferent de culoarea politică, resimte criza doar la nivelul investiţiilor şi, eventual, anul viitor, când o să primim alocaţiile bugetare. Atunci vom vedea dacă se face o discriminare. În rest, noi avem o autonomie locală şi suntem stăpâni la noi în curte. În afară de problema investiţiilor şi blocajele la nivelul Ministerului Dezvoltării şi în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, nu suntem afectaţi în niciun fel.
Reporterii cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” desfăşoară o amplă campanie în toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, pentru a discuta cu primarii despre proiectele pe care aceştia vor să le desfăşoare în comunităţile lor.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau