„Voi fi mediatorul între actorii locali”
Dimensiune font:
Prefectul Iaşului a vorbit în redacţia cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” despre domeniile în care nu se pot face „afaceri oneste” sau despre felul în care poate interveni în conflictul politic dintre Gheorghe Nichita şi Cristian Adomniţei * Dan Cârlan a detaliat, în premieră, modul în care un important proiect a fost urnit la Iaşi după ce blocajele politice au fost lovite „cu bâta”, iar primăria a autorizat lucrările cu o oră înainte de festivitatea oficială * nu în ultimul rând, prefectul a dezvăluit de la ce persoane a împrumutat aproape 300.000 euro şi în ce scopuri a folosit banii
- Reveniţi pe o funcţie publică la Iaşi după mai bine de cinci ani. Cum s-a schimbat Iaşul în această perioadă ?
Iaşul de pe stradă nu are nicio legătură cu Iaşul din cea mai mare parte a ceea ce am citit eu în presă de la distanţă, pe internet, din Bucureşti. Cineva care trăieşte în afara ţării şi se informează despre Iaşi numai citind presa pe net, probabil, dacă ar veni în Iaşi, nu l-ar recunoaşte. Atât tam-tam s-a făcut pe disconfortul generat de orice investiţie publică, în loc să ne bucurăm şi să înţelegem că atunci când zugrăvim acasă e disconfort. Toate perioadele acelea în care am văzut scandal că prea multe şantiere deschise, prea mult praf, astăzi îşi răsplătesc eforturile pentru un aspect şi o calitate substanţial îmbunătăţite faţă de acum 4-5 ani. Se vede cu ochiul liber. Categoric, Iaşul s-a schimbat în bine.
- Care sunt priorităţile mandatului dvs. de reprezentant al Guvernului în judeţul Iaşi ?
Priorităţile mandatului meu sunt exact cele care sunt trecute în fişa postului. Din punctul meu de vedere, prima şi cea mai importantă este asigurarea aplicării legii în judeţ. Pe acelaşi palier de importanţă este gestionarea situaţiilor de urgenţă. Nu în ultimul rând, a treia prioritate constă în generarea unei stări de spirit care să fie favorabilă dezvoltării proiectelor la nivel judeţean şi local.
Mediator în conflictul Nichita - Adomniţei
- Palatele administrative ale Iaşului sunt într-un conflict deschis, iar cauzele sunt strict politice. Lupta dintre şefii administrativi poate duce la blocarea unor proiecte. Cum vă puteţi implica dvs. pentru a detensiona situaţia ?
Cred că am suficientă experienţă şi abilitate în a fi un bun mediator între oricare dintre actorii din administraţia locală pentru a depăşi impedimente artificiale care ar putea duce la blocarea unor proiecte. Disputele politice trebuie să fie întotdeauna limitate până pot aduce atingere unor proiecte importante pentru comunitate. Din această perspectivă, cred, pot şi ştiu să aduc acel factor de echilibru, de mediere între diverşi actori la nivel local sau judeţean pentru a ajuta proiectele importante să treacă de conflicte care au, câteodată, caracter personal.
- Cum vă înţelegeţi cu primarul Gheorghe Nichita ? Dar cu preşedintele Consiliului Judeţean Cristian Adomniţei ?
Cred că este corect să discutăm doar despre relaţia instituţională. Instituţia Prefectului lucrează în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Judeţean. Din punct de vedere instituţional, relaţiile nu pot fi decât în cadrul legii. Nivelul relaţiilor personale, pentru că ne cunoaştem toţi unii cu alţii, chiar nu trebuie să aibă vreun amestec în activitatea Instituţiei Prefectului, altfel ajungem la un cu totul alt raport.
- Cum a mers colaborarea pe proiecte cu cei doi până în prezent ?
Eu am avut câteva experienţe extrem de pozitive, din acest punct de vedere, cu domnul primar. Am iniţiat SMURD-ul, a fost un succes, am avut tot sprijinul din partea domniei sale fără să existe gelozie politică sau încercarea de a bloca. Enumăr aici şi Institutul Regional de Oncologie. Ceea ce a făcut legătura dintre noi, care eram adversari politici în cea mai mare parte a trecutului a fost tocmai abordarea noastră identică în ceea ce priveşte marile proiecte. La Bahlui am avut blocaj politic foarte clar din partea celor care, culmea, erau cei mai în măsură că acest proiect se realizează în curtea lor. Blocajul a mers până într-acolo încât se încerca la nivelul primăriei a emiterii autorizaţiei de construire. Pentru că am promis eu, într-o toamnă, că pe 7 martie (2011, n.r.) se dă drumul la lucrări şi chiar venea ziua de 7 martie şi se vedea că pornim. Vreau să vă spun că, în ziua de 7 martie, cu o oră înainte de festivitatea de pornire a lucrărilor în Tudor Vladimirescu, am ieşit de la domnul primar din cabinet cu autorizaţia de construire scrisă atunci, în câteva ore, după ce s-au înlăturat cu bâta nişte blocaje.
- Aţi amintit de proiectul de reabilitare a râului Bahlui. Iniţiativa privind realizarea unei zone de agrement este blocată? Sunt semnale că s-ar fi abandonat acest proiect...
Nu este blocat proiectul. Nici vorbă. Aceste semnale nu există. Există, poate, doar timpul care a trecut de la abandonul proiectului de către CJ, care trebuia doar să facă nişte drumuri la Bucureşti pentru a cere înscrierea în lista de investiţii a autorităţii naţionale pentru turism a acestui proiect având deja hotărârea de guvern emisă în spate. S-a preferat un politicianism ieftin, domnul preşedinte (Cristian Adomniţei, n.r.) a preferat să spună că e o himeră acest proiect şi l-a abandonat pentru că era mult mai uşor de realizat proiecte cu banii lăsaţi de vechea administraţie a consiliului şi care erau bani de cumpărături uşor de folosit fără să faci eforturi pe care orice administrator de funcţii publice pe care trebuie să le facă să obţină finanţare. Acest proiect îmi este foarte drag şi împreună cu Primăria o să-l realizăm fără doar şi poate. Vă asigur că proiectul este bine pregătit la nivelul primăriei, s-a lucrat în această perioadă, l-am văzut acum două luni, o să avem în următoarea perioadă, probabil, recepţia finală pe documentul tehnic şi vă asigur că această himeră va ajunge realitate imediat cum fondurile europene spre care poate fi depus la finanţare vor fi accesibile.
- Liderii administrativi ai Iaşului se ceartă şi pe mutarea vămii la Parcul Ştiinţific „Tehnopolis”. Ambii aruncă vina în curtea celuilalt pentru eşecul acestui proiect de până acum. Poate interveni Instituţia Prefectului în medierea acestui conflict?
Cred că vama poate fi mutată la Tehnopolis. Este adevărat că, în cele mai puţin de două săptămâni de când sunt prefect, nu am atins această problemă, nu mi-a ieşit în cale. Mi-a ieşit acum în cale, probabil că am să plec cu o temă în plus la agendă să întreb cum mai stăm cu subiectul ăsta pe care, la fel, îl cunosc din presă. Instituţia Prefectului nu are cum să nu poată să intervină şi să caute soluţii între autorităţi în ceea ce priveşte partea de infrastructură. Probabil, dacă nu am auzit de subiect în ultimul timp, ori nu mai este o problemă critică, ori a intervenit ceva.
Pe ce a cheltuit Dan Cârlan 300.000 euro
- În cea mai recentă declaraţie de avere aţi arătat că aveţi trei împrumuturi în valoare de aproape 300.000 euro contractate la persoane fizice, toate scadente în 2014. Ce aţi făcut cu banii? Cine sunt persoanele care v-au creditat?
În primul rând, vă pot spune că este vorba de persoane apropiate, din familie. Facilitatea cea mai importantă pe care o oferă o declaraţie de avere este că-ţi face un tablou, active şi pasive, ca în contabilitatea unei firme. Ca într-o firmă ai momente în care faci o investiţie şi te împrumuţi şi atunci nu ştii ce să faci, să apreciezi activul pe care îl ai în curte sau să blamezi datoria.
- Aţi făcut investiţii la firma Laura Turism SRL?
Nu numai, Laura Turism este firma la care sunt asociat unic. Nu are datorii de niciun fel, am de încasat nişte sume substanţiale pe care le primesc încet-încet pe măsură ce există disponibil. În acelaşi timp, ca orice român cu simţul umorului, am făcut o investiţie foarte mare în 2008 - am cumpărat o casă în centru, în vârful de boom imobiliar, m-am împrumutat pe 20 de ani, plătesc rate la bancă din greu. Am un activ foarte valoros, dar şi un pasiv - creditul la bancă.
„Nu poţi face afaceri oneste în educaţie”
- Cum aţi folosit banii ?
Am încercat să-mi ajut fiica să iniţieze o activitate acolo - o grădiniţă, s-a chinuit vreo 2-3 ani, condiţii în acest domeniu nu sunt. Nu se poate în condiţii oneste să întreţii o activitate în domeniul educaţiei până când nu se vor pune în aplicare acele prevederi ale legii care asigură finanţarea per capita, per elev. Învăţământul privat nu trebuie să fie o chestie în care înlocuieşti cu bani privaţi sprijinul pe care îl acordă statul, ci trebuie să însemne o chestie calitativ superioară. Pe lângă banii care-i asigură statul fiecărui preşcolar sau elev, vin părinţii cu o contribuţie suplimentară pentru a-i asigura o calitate superioară în procesul de învăţământ, acesta este învăţământul privat. Până ce nu se va aplica acest principiu, practic orice grădiniţă privată înseamnă substituirea a finanţării de la stat cu o finanţare privată care, în vremuri mai grele, părinţii nu o pot asigura. Trei ani, copilul meu a încercat onest să ducă activitatea de grădiniţă, n-a reuşit, am închis-o, iar clădirea am închiriat-o unei alte structuri de acelaşi tip care, dezvoltând un model educaţional cu totul aparte, constat că are posibilitatea să se descurce destul de bine. Eu sunt bucuros, iau banii pe chirie, plătim rata la bancă şi mergem înainte tot aşa.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau