Acuzatiile lui Orban la adresa lui Dragnea si Dancila: Infractiunea de "inalta tradare" a fost introdusa de Nicolicea, in 2014

 Infractiunea de inalta tradare, pe care o invoca liderul PNL, in sesizarea la adresa lui Liviu Dragnea si a Vioricai Dancila, pe care a depus-o la Parchet, este una dintre cele mai grave din Codul Penal si este "rezervata membrilor CSAT".

Presedintele PNL a depus, joi, o sesizare pe numele premierului Viorica Dancila si a liderului PSD, Liviu Dragnea, printre acuzatii figurand si cea de "inalta tradare", in contextul scandalului declansat de vizita in Israel si memorandumul adoptat in secret privind mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Asta in contextul in care Liviu Dragnea pare ca a prevestit ca Opozitia va face o plangere penala la adresa Vioricai Dancila.

"Am auzit tot felul de scenarii. Discuta cu nu stiu ce ONG-uri sa-i faca plangere penala doamnei prim-ministru. Nu domnul presedinte. Unii de la PNL, de la USR. Eu ma rog la Dumnezeu sa nu se ajunga acolo. Eu cred ca exista o linie rosie peste care nu trebuie sa se treaca. S-a trecut cand era Victor Ponta prim-ministru. Eu zic ca a fost suficient.

Eu zic ca trebuie sa inteleaga ca au fost alegeri in Romania, ca este o majoritate solida care guverneaza si care guverneaza bine. Efectele au inceput sa se simta si sa fie din ce in ce mai bune. Cine vrea sa candideze la anul la prezidentiale sa isi ia voturi pe ceea ce face, nu atacand Guvernul si nu incercand sa darame Guvernul Romaniei ales in mod legitim. Sper sa nu se intample asta, pentru ca toata lumea are nevoie de stabilitate. Ma rog la Dumnezeu sa nu se ajunga acolo, ca sa fie bine, sa nu fie rau, citand un clasic in viata", a avertizat, Dragnea, in urma cu cateva zile.

 

Acuzatiile liderului PNL:

- inalta tradare;
- uzurparea functiei publice;
- divulgare de informatii nepublice;
- prezentarea cu rea-credinta de date inexacte presedintelui Romaniei in scopul ascunderii savarsirii unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.

Inalta tradare

Potrivit Codului Penal: "Faptele prevazute in articolul 394-397, savarsite de catre presedintele Romaniei sau de catre un alt membru al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, constituie infractiunea de inalta tradare si se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi."

Articolele la care face trimitere aceasta infractiune sunt cele de: tradare (394), tradarea prin transmitere de informatii secrete de stat (395), tradarea prin ajutarea inamicului (396) si actiuni impotriva ordinii constitutionale (397).

Infractiunea a intrat in vigoare in februarie 2014, in noul Cod Penal. Motivul: Infractiunea era in Constitutie, in cazul presedintelui tarii, dar nu era in Codul Penal.

"Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru inalta tradare", arata articolul 96 din Constitutie.

Propusa de Nicolicea, definita de Ponta

Propunerea de introducere a infractiunii a venit de la parlamentarul Eugen Nicolicea (PSD) . Pedeapsa este identica cu cea pentru tradare si poate fi aplicata oricarui cetatean de la 15 la 25 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi sau detentie pe viata.

 

Ulterior, efectele ei au fost extinse si la membrii CSAT, la solicitarea lui Victor Ponta. "Nu cred ca cineva are ceva impotriva sa spunem ca inalta tradare sunt cele patru infractiuni clasice de tradare din Cod savarsite, dar nu doar de presedinte, pentru ca ar fi parut ca facem un articol de Cod Penal doar pentru presedinte, ci de catre membrii CSAT, cei care practic asigura securitatea si siguranta nationala", declara Victor Ponta.
 

Nicio persoana nu a fost pusa sub acuzare pentru aceasta infractiune. In 2013, Basescu a reactionat la adresa premierului si a senatorului liberal Sorin Rosca Stanescu. El a devoalat ca mai multe documente false prezentate de Rosca Stanescu si acuzatia lui Victor Ponta cum ca ar fi "vandut Romania la Consiliul European" au facut parte dintr-o strategie care ar fi culminat cu punerea sa in Parlament sub acuzatia de inalta tradare.

Crima de inalta tradare a fost si in Codul Penal din 1936: "Orice atentat contra vietii, integritatii corporale sau libertatii regelui constituie crima de inalta tradare si se pedepseste cu munca silnica pe vieata".

Infractiunea a fost modificata in 1948 de comunisti, iar in baza noilor modificari au fost deschise zeci de procese impotriva unor disidenti. Pedeapsa era munca silnica pe viata.

Uzurparea functiei

Potrivit Codului Penal: "Fapta functionarului public care, in timpul serviciului, indeplineste un act ce nu intra in atributiile sale, daca prin aceasta s-a produs una dintre urmarile prevazute in art. 297 (infractiunea de abuz in serviciu- n.red.) se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda."

Divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice

Potrivit Codului Penal: "Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda".

Prezentarea de date false

Infractiunea de prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau presedintelui Romaniei, cu privire la activitatea Guvernului, este articolul 8 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.

(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 12 ani urmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor:
...
b) prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.

Infractiunea, in dosarul OUG 13/2017

Procurorii din dosarul privind ancheta in cazul celebrei Ordonante 13/2017 de modifcare a Codurilor Penale investigau in dosarul deschis "in rem" si o astfel de posibila infractiune.

Era in legatura cu modalitatile prin care prim-ministrul si ministrul Justitiei au promovat si sustinut adoptarea prin ordonanta de urgenta, la data de 18 ianuarie 2017, a doua proiecte de OUG privind gratierea unor pedepse, precum si modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala.