Apel la ministrul Culturii, pentru salvarea „comorii” de pe Dealul „Cătălina”

Monumentele istorice ale judeţului cad pradă intemperiilor şi uitării. În acestă situaţie se află situl arheologic de la Cotnari, care a scos la suprafaţă singura cetate geto-dacică din România în care zidurile sunt de tipul Murus- Dacius. Pentru salvgardarea patrimoniului istoric de aici senatorul Victorel Lupu a solicitat intervenţia ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu 

Într-o societate grăbită şi din ce în ce mai indiferentă, tot mai multe monumente istorice care vorbesc despre trecutul nostru zac în paragină, fără a mai atrage atenţia cetăţenilor sau a autorităţilor care ar trebui să vegheze la conservarea acestora. Un astfel de loc i-a prezentat şi senatorul Victorel Lupu ministrului Culturii, solicitându-i acestuia să se implice în salvarea patrimoniului istoric. „Comuna Cotnari deţine un fond turistic extrem de valoros prin monumentele istorice şi vestigiile arheologice descoperite de-a lungul anilor aici. Amintesc aici ruinele bisericii catolice construită în stil gotic în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1.400-1.432), lăcaşul de cult cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva şi podul de piatră, ambele obiective fiind atribuite domnitorului Ştefan cel Mare, la acestea adăugându-se şi ruinele Curţii domneşti de la Cotnari”, îi transmite parlamentarul Victorel Lupu ministrului Liviu Romaşcanu, îndemnându-l să-şi îndrepte atenţia şi spre zona Iaşului care, de-a lungul timpului, şi-a câştigat renumele naţional şi internaţional datorită culturii şi istoriei. Mai mult, pesedistul aminteşte despre Dealul Cătălina, acolo unde, în secolul IV î. Hr. a fost ridicată o cetate geto-dacică, ale cărei ruine stau astăzi în paragină. Primele săpături arheologice au fost realizate în 1967, când au fost descoperite mai multe urme ce indicau existenţa unor locuinţe din epoca neolitică. De remarcat faptul că edificiul din cadrul sitului arheologic de pe Dealul Cătălina este singurul din România în care zidurile sunt de tipul „Murus Daciuc”. „Valoarea descoperirilor de la Cotnari, în special cele legate de sistemul de fortificaţii, a determinat realizarea, între anii 1980 şi 1985, a unui muzeu pe sit care proteja secţiunea deschisă de arheologi în valul de apărare de pe latura sud est. Din nefericire, datorită condiţiilor nefavorabile de pe dealul Cătălina, în principiu a vântului puternic, muzeul a avut de suferit. După 1990, distrugerea a fost din ce în ce mai accentuată, astfel că astăzi a mai rămas în picioare doar scheletul metalic”, îi explică Lupu ministrului Culturii.

Citeşte şi Contestaţiile constructorilor, atentat la viaţa cetăţenilor! 

Primăria recunoaşte gravitatea situaţiei
Situaţia semnalată de social-democratul Victorel Lupu este confirmată şi de primarul comunei, care susţine că de 27 de ani în zonă nu s-a intervenit. „Situl a fost acoperit cu mişte policarbonat care s-a deteriorat de la soare şi ploaie, fiind odată cu trecerea timpului luat de vânt. Prin 2013 ştiu că reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi au făcut o solicitare către autorităţile locale de la acea oră, pentru a prelua în comodat terenul, însă majoritatea Plenului Consiliului Local nu a fost de acord să cedeze respectiva suprafaţă de teren decât pentru trei ani, perioadă mult prea mică de timp pentru a putea obţine finanţare şi pentru a începe restaurarea şi conservarea sitului”, declară Vasile Creţu, primarul comunei Cotnari, pentru cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”.

Potrivit acestuia, singura şansă de salvare a bogăţiei istorice care se ascunde în solurile de la Cornari o reprezintă tot un parteneriat cu autorităţile judeţene, Primăria comunei urmând să-şi încerce norocul depunând, pe cont propriu, un proiect pentru restaurarea bisericii catolice.
În consecinţă, cea mai sigură soluţie pentru salvarea de la distrugere a sitului de pe Dealul „Cătălina” rămân Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Iaşi, senatorul lupu precizând că va face tot ce-i stă în putere să capteze atenţia autorităţilor centrale asupra comunei Cotnari. „Aştept cu interes să primesc răspuns de la minister şi să văd care este planul de acţiune pentru a salva de la degradare o zonă care ar trebui introdusă într-un circuit turistic al Iaşului. Mai mult, voi avea discuţii şi cu reprezentanţii CJ Iaşi, pentru a identifica o serie de soluţii şi la nivel local”, conchide Victorel Lupu. Anca BURNICHE
* * *
„Având în vedere că aşteptăm apariţia ghidurilor de finanţare pentru a depune proiectul Drumul Vinului, cel mai probabil în perioada octombrie- noiembrie, care va cuprinde şi Cotnariul, vom încerca să preluăm în comodat terenul pe care este situl arheologic şi intervenim acolo cu fonduri europene. Mai mult, faptul că la mică distanţă de Cotnari au fost descoperită cea mai mare civilizaţie cucuteniană, ne permite să realizăm un adevărat traseu turistic în judeţ care să aibă un real impact asupra celor care vor tranzita zona”- Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi