Ar trebui sau nu să primească România refugiaţi?

Preşedinţia şi Guvernul au anunţat că România va prelua o parte din migranţii care vin spre Europa. Pe de altă parte, fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că ar trebui să gândim pragmatic şi să refuzăm cota impusă de UE. Analişti politici şi sociologi explică atitudinea românilor, aparent empatică, faţă de problema migraţiei.

Problema migranţilor este pe cale să atingă şi România. Nu în mod direct, pentru că ţara noastră nu va deveni rută spre Europa pentru imigranţii din nordul Africii sau din Orientul Mijlociu, aşa cum s-a întâmplat cu state precum Macedonia, Grecia, Ungaria sau Austria. Însă România va primi automat, începând cu luna noiembrie, o cotă de refugiaţi din partea Uniunii Europene, ceea ce ne transformă într-un stat-verigă din lungul lanţ al migraţiei. Anunţul a fost făcut de către Leonard Orban, consilierul prezidenţial pentru afaceri europene. „Oferta a fost făcută de către Guvernul României şi este următoarea: 1.705 migranţi pe aşa-numitul mecanism de relocare intra-UE, adică să preluăm 1.705 persoane din alte state membre, mai precis din Grecia sau Italia, pe o perioadă de doi ani, începând cu luna noiembrie 2015. Şi pe relocarea extra-UE, deci din tabere de refugiaţi din afara UE, 80 de persoane, tot pe o perioadă de doi ani. În total, oferta făcută de Guvernul României a fost de 1.785 de persoane“, a precizat Leonard Orban într-un interviu pentru Europa FM. Această ofertă a fost acceptată de România la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din luna iulie, însă cifrele nu sunt încă bătute în cuie.

Spre exemplu, pe mecanismul extra-UE de care vorbeşte Leonard Orban, şi care se referă în special la refugiaţii aflaţi în acest moment în taberele din Turcia şi Liban, se vorbea iniţial de un număr de 20.000 de oameni. Iar cota de 80 stabilită pentru România este direct proporţională cu acest număr. „În ultimele luni, însă, numărul de rufugiaţi extra-UE a ajuns la aproximativ 100.000, ceea ce ar tripla şi cota pentru România. Nu există nimic sigur în acest moment“, spun surse guvernamentale pentru „Adevărul“. Toată împărţeala ar putea fi răsturnată peste numai câteva zile, pe 14 septembrie, la reuniunea extraordinară a Consiliului JAI de la Bruxelles, la care România va fi repezentată de ministrul de Interne şi de ministrul Justiţiei. Cele şase centre din România în care vor ajunge imigranţii sunt în localităţile Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Şomcuţa Mare, Rădăuţi şi Timişoara. Aici, imigranţii vor primi apă, hrană, cazare şi servicii consulare, iar România va primi de la Uniunea Europeană câte 6.000 de euro pe an pentru fiecare persoană.

„România ar trebui să refuze“

Fostul preşedinte Traian Băsescu nu vrea să audă de niciun calcul şi spune clar: România nu trebuie să primească refugiaţi. „Răspunsul meu categoric este nu. Şi România ar trebui să refuze să primească migranţi pe teritoriul ei. Nu este jocul nostru, nu este problema noastră. Iar chestiunea că vor fi cazaţi în România doar doi ani trebuie să o uitaţi. Eu ştiu ce frumos e să mintă UE. Vor atrage familiile lor numeroase din ţările în care se află“, a comentat fostul şef al statului. În hora declaraţiilor s-a prins şi premierul Victor Ponta. Deşi, ca şef al Guvernului, nu a avut nicio poziţie pe tema imigranţilor, Ponta a găsit acum un bun prilej să se mai contreze cu fostul său rival politic. „Problema noastră este că unii politicieni, din populism sau pentru că nu-i mai băgaţi în seamă, fac tot felul de declaraţii aberante. Să nu primim musulmani că sunt toţi terorişti, ceea ce e o aberaţie, ştie orice om normal, şi că trebuie să închidem graniţele, să nu primim pe nimeni. Serios? Dar când românii au mers în Europa, ne-a plăcut. Cum adică să închidem graniţele? Trebuie să mergem într-o politică europeană“, a afirmat Victor Ponta.

Pragmatism vs umanism

Păstrând linia argumentelor strict politice, analistul George Rîpă, preşedintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată (CASA), îndeamnă la pragmatism. „Liderii UE trebuie să-şi pună câteva întrebări. Prima este de ordin economic: pe ce piaţă a muncii se vor integra aceşti imigranţi, când în UE există câteva zeci de mii de şomeri, iar sistemul social european este în colaps? A doua chestiune vizează modelul de integrare: vedem că imigranţii latino-americani şi asiatici se integrează cultural, economic şi social, însă cei din Orient sau din Africa se ghetoizează. Vezi cazul unor oraşe ca Paris, Londra, Stockholm. A treia priveşte securitatea cetăţenilor europeni. Există rapoarte ale serviciilor secrete care arată că unii imigranţi au făcut parte din Statul Islamic“, spune analistul politic George Rîpă. Dincolo de corectitudinea politică, mai există şi întrebări cât se poate de umane: ce facem cu aceşti oameni? „În anumite situaţii, liderii responsabili trebuie să ia decizii care par dureroase, dar care sunt conforme cu securitatea pe termen lung. Această problemă nu trebuie privită ideologic, ci la modul realist“, spune George Rîpă. Radu Magdin, fost consilier al premierului Victor Ponta pe politică externă, este mai rezervat. „Europa este şi un continent valoric, UE nu e doar un club economic. În consecinţă, soluţia e o combinaţie de pragmatism şi valori europene şi din această perspectivă îmi par foarte bune propunerile germane privind cotele de imigranţi.

În rest, e uşor să vezi populism şi activarea diverselor temeri. Să nu permitem însă crizei să arate ce are Europa mai rău, ci, dimpotrivă, sa rămânem un reper valoric“, spune Magdin. Totuşi, există vreun antidot, dacă nu pentru eradicarea acestei crize, măcar pentru ameliorarea ei? „Soluţia este următoarea: o intervenţie militară terestră, după modelul Irak 1991 sau Irak 2003, sub mandatul Consiliului de Secutritate al ONU. Soluţia nu este depopularea acestor ţărti din Orientul Mijlociu pentru a face loc Statului Islamic“, conchide Rîpă.

Românii, toleranţi pe pielea altora

Majoritatea statelor UE au o atitudine negativă faţă de imigranţi, potrivit unui studiu realizat de Graphic News. Singura ţară comunitară în care atitudinea pozitivă faţă de imigranţi măsoară un procent covârşitor este Suedia (66%). O explicaţie ar fi sistemul social extrem de generos adoptat de suedezi, bazat pe alocaţii, ajutoare şi burse extrem de generoase oferite de stat persoanelor nevoiaşe. De altfel, mulţi dintre imigranţii care vin în aceaste zile din Orientul Mijlociu au afirmat public că se îndreaptă spre Stockholm. Pe lângă Suedia, din categoria ţărilor care ar accepta imigraţie se numără Luxemburg, Irlanda şi Spania. În cazul acestor ţări, argumentele ar fi următoarele: Luxemburg este o ţară mică şi oricum nu poate primi un număr exagerat de imigranţi. Deci problema nu există. Iar Irlanda şi Spania sunt state europene care, la rândul lor, au beneficiat de ajutoare sociale consistente din partea UE pe timpul crizei financiare, aşa că nu le întorc spatele altor cetăţeni aflaţi acum la ananghie.

Topul statelor cu atitudine pozitivă faţă de migranţi este completat, oarecum surprinzător, de România. Sociologul Alfred Bulai atrege atenţia: „Este doar o atitudine de principiu. Noi nu avem o atitutide negativă faţă de imigranţi pentru că nu ne-am confruntat până acum cu experienţe negative: n-am avut imigranţi la noi în ţară. Dacă cei care au răspuns ar fi fost întrebaţi ce cred despre minorităţi etnice, aţi fi avut cu totul alte rezultate. Aşa, oamenii se uită la televizor, văd nişte oameni amărâţi şi de aici porneşte acest gen de susţinere“. Ipoteza lui Bulai este confirmată de un alt sondaj, realizat de IRES, care arată că românii au o mare toleranţă când vine vorba ca imigranţii să fie primiţi de România, dar sunt puţini toleranţi când vine vorba ca imigranţii să le devină vecini. „Iar acest sondaj vorbeşte de vecini de oraş. Vă daţi seama cum ar fi răspuns dacă erau întrebaţi dacă sunteţi de acord să aveţi vecin de bloc un refugiat sirian“, mai spune Bulai.