Bătuţi de soartă şi „exploataţi” de băieţii deştepţi

Oficialii Ministerului Muncii au declarat război celor care vor să câştige de pe urma persoanelor cu handicap, punând bazele unor unităţi fictive * din această confruntare ar putea suferi peste 4.000 de persoane cu handicap * în locul măsurilor draconice anunţate la nivel central, către Executiv au fost formulate propuneri, inclusiv de la Iaşi, care ar proteja persoanele cu dizabilităţi * modificările legislative ar urma să fie votate astăzi în Guvern

Un nou scandal stă să izbucnească, odată cu războiul pe care l-a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, băieţilor deştepţi care se folosesc de persoanele cu dizabilităţi pentru a fenta legea. Concret, Executiv ia în calcul modificarea articolului 78 al Legii 448/2006, care presupune că societăţile cu peste 50 de angajaţi să aibă 4% dintre aceştia persoane cu nevoi speciale. Din păcate, majoritatea angajatorilor nu pot să îndeplinească această cerinţă şi atunci au alternativa de a plăti o taxă lunară la buget, egală cu jumătate din salariul minim brut pentru fiecare loc de muncă, destinat celor cu nevoi speciale, rămas neocupat. O altă opţiune este ca în locul plăţii taxei la buget, instituţia să facă comenzi de produse şi servicii de la o unitate protejată autorizată. Aici intervin în joc băieţii deştepţi care fac averi de pe urma persoanelor cu handicap şi declanşează un război între unităţile protejate fantomă şi Ministerul Muncii, care vrea să modifice legea, astfel încât toţi banii din taxa pe dizabilitate să intre în visteria statului, urmând ca mai departe Bucureştiul să-i împartă cu ţârâita. În încercarea de a stopa această formă de evaziune vor avea de suferit şi adevăratele unităţi protejate în care lucrează persoane cu dizabilităţi. Victime colaterale în acest război sunt aproximativ 4.000 de persoane.

Citeşte şi Liberalii, fruntaşi la a-şi ridica singuri statui

Alternativă la ideile draconice ale Olguţei
Pornind de la ideea că nu închizi toate IMM- urile pentru că în ţară evaziunea fiscală este în floare, aşa şi reprezentanţii adevăratelor unităţi protejate vin cu propuneri pentru Ministerul Munci, care să le pună capac indivizilor care se îmbogăţesc de pe urma unor oameni suferinzi. „Legea nu este proastă, proastă este implementarea sa care a lăsat să beneficieze de pe urma persoanelor cu dizabilităţi nişte societăţi şi ONG-uri care şi-au văzut doar interesul propriu”, susţine Angela Achiţei, preşedintele Fundaţiei „Alături de Voi România”. Potrivit acesteia, au fost formulate către Guvern câteva puncte de vedere care ar putea stopa practicile aflate în afara legii. „Cred că ar trebui să se înăsprească legea. În primul rând am propus delegarea atribuţiei de control, în teritoriul, către AJPIS şi AJOFM, astfel încât să fie depistate acele unităţi protejate fantomă. Mai mult, ar trebui să crească procentul personalelor cu dizabilităţi angajate într-o unitate protejată, de la 30%, la 50% din totalul de angajaţi”, explică Achiţei. Mai mult, legea ar trebui să prevadă un minim de patru persoane pentru a pune bazele unei astfel de unităţi, deoarece în prezent există structuri formate din două persoane, dintre care una cu dizabilităţi, care figurează însă numai în acte, fără a fi stipulată exact perioada în care angajatul cu handicap trebuie să stea la muncă. „Nu în ultimul rând cred că ar trebui să se umble la termenul de valabilitate al autorizaţiilor emise pentru unităţile protejate, care astăzi sunt pe o perioadă nedeterminate”, conchide liderul ADV, precizând că nu de puţine ori a constatat că se prezentau la licitaţii structuri a căror autorizaţie expirase. De aceea, acest act ar trebui reînnoit o dată la 3 ani.
Lista propunerile venite din partea ONG-urilor şi a unităţilor protejate care lucrează în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi continuă, multe dintre acestea reprezentând soluţii viabile pentru stoparea relelor practici. Rămâne însă de văzut dacă acestea vor fi luate în seamă la ministerul Muncii.
Reamintim că modificarea articolului 78 al Legii 448/2006 urma să intre în dezbaterea şi avizarea Guvernului ieri, însă şedinţa a fost amânată pentru astăzi. Anca BURNICHE
* * *
„Nu este normal să spulberi posibilitatea unei persoane cu dizabilităţi de a lucra şi de a-şi câştiga normal pâinea, plătind taxe şi impozite ca un om obişnuit, şi să încerci să compensezi acestă nedreptate adăugând câţiva lei la ajutoarele sociale sau la pensiile pentru handicap. Aceşti oameni merită şi trebuie integraţi în comunitate!”- Angela Achiţei, preşedintele Fundaţiei „Alături de Voi România”
* * *
79 de unităţi protejate sunt autorizate în Regiunea de Nord-Est, conform bazei de date întocmite de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, actualizată pe data de 27.07.2017
Iaşi- 22 unităţi
Suceava- 9 unităţi
Botoşani- 6 unităţi
Neamţ- 18 unităţi
Bacău- 18 unităţi
Vaslui- 6 unităţi

Ce presupune statutul de unitate protejată şi cum se câştigă
Dat fiind că la ora actuală în ţara noastră este susţinută încadrarea pe piaţa muncii şi în societate a persoanelor cu dizabilităţi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin ordin al ministrului, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Persoanelor cu Dizabilităţi, eliberează autorizaţii de funcţionare ca unităţi protejate, acelor entităţi care aleg să dea o şansă la normalitate şi persoanelor bătute de soartă. Astfel, statutul râvnit de mulţi antreprenori se dobândeşte dacă sunt îndeplinite nişte minime condiţii ale pieţei muncii, fiind vorba despre angajarea unui procent minim de 30%, din totalul personalului, a persoanelor cu dizabilităţi, fiind deopotrivă obligatorie realizarea gestiunii proprii, iar produsele şi serviciile prezentate ca „material finit” să fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap aflate sub incidenţa contractului de muncă. Unităţile protejate autorizate beneficiază de scutire de la plata taxelor de autorizare la înfiinţare şi de reautorizare, precum şi de scutire de plata impozitului pe profit, cu condiţia ca cel puţin 75% din fondul obţinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice în condiţiile prevazute de Codul Fiscal. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale pot să acorde alte drepturi cu condiţia să le finanţeze din fonduri proprii. Având în vedere toate avantajele menţionate mai sus, pe firul banilor au intrat şi persoane care nu au pus pe roate afaceri gândite pentru a sprijini persoanele cu dizabilităţi, ci pentru a se îmbogăţi mai repede.