Când a ajuns Dan Voiculescu stăpân absolut peste banii Securităţii

O procură datată în 1995, prin care Dan Voiculescu a fost mandatat cu puteri discreţionare şi irevocabile asupra companiei Crescent, arată cine patrona, de fapt, offshore-ul prin care Securitatea şi-a derulat operaţiunile de export în anii ’80.

 

Grupul de companii Crescent, strâns legat de operaţiunile Securităţii în anii ’80, se află la temelia imperiului politico-financiar al lui Dan Voiculescu. Prin aceste firme s-au derulat o mare parte din exporturile Republicii Socialiste România înainte de 1989. Şeful Antenelor a fost chestionat recent de către judecători despre beneficiarii reali ai Crescent, cu ocazia audierilor în dosarul penal în care a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru spălare de bani. Şi în faţa instanţei, dar şi în cărţile pe care le-a scris sau declaraţii anterioare, Dan Voiculescu a afirmat că patronul Crescent era un cetăţean grec de origine libaneză, Fouad Sanbar, pe care l-a cunoscut încă din 1981 şi cu care a colaborat, înainte de revoluţie, în derularea unor exporturi româneşti. Dan Voiculescu a devenit, în 1984, directorul filialei din România a Crescent Commercial & Maritime Ltd. După revoluţie, relaţiile dintre Crescent şi Dan Voiculescu s-au dezvoltat vertiginos: practic, în toate companiile înfiinţate de Dan Voiculescu la începutul anilor ’90, figura ca acţionar şi firma Crescent. Fouad Sanbar a murit, împuşcat la Atena, în toamna anului 1995. În acel moment a intrat în vigoare testamentul său, prin care omul de afaceri lăsa moştenire averea firmei Crescent nu soţiei şi celor doi copii ai săi, ci lui Dan Voiculescu. Acesta din urmă nu a putut niciodată să explice în mod plauzibil ce l-a determinat pe Fouad Sanbar, aşa-zisul patron al Crescent Commercial & Maritime Ltd, să-i lase moştenire compania.   Şi totuşi, un document intrat în posesia „Adevărul“ arată că Dan Voiculescu a devenit stăpân absolut peste firma Crescent înainte de moartea lui Fouad Sanbar.

Este vorba de o procură notarială, întocmită cu opt luni înainte de uciderea lui Fouad Sanbar, prin care Crescent Ltd. îi acorda puteri discreţionare lui Dan Voiculescu în ceea ce priveşte operaţiunile firmei. Modul în care este redactată procura arată că Fouad Sanbar, proprietarul din acte al offshore-ului, era mai degrabă un simplu paravan, care tocmai preda dreptul total de decizie adevăratului proprietar. În finalul documentului stă scris explicit: „Această procură este irevocabilă“. Voiculescu, patron „de facto“ al Crescent Procura prin care Dan Voiculescu a preluat controlul total al Crescent Commercial & Maritime Ltd. a fost întocmită la 23 ianuarie 1995, în faţa unui notar din Nicosia (Cipru).

Din partea companiei Crescent au semnat Haris Stavrakis, în calitate de director, şi Amalia Vasiliadou, secretar. Stavrakis este un avocat cipriot de business, partener al societăţii de avocatură Barrister at R&H Stavrakis LLC, care reprezintă interesele a numeroase offshore-uri. Prin această procură, Dan Voiculescu a fost numit „mandatar veritabil şi legal“ al Crescent „în toate ţările lumii“. Astfel, Voiculescu a fost împuternicit să tranzacţioneze şi să dirijeze toate afacerile Crescent. În acest sens, patronul Antenelor avea puterea „să semneze, să execute, să completeze, să modifice, să schimbe sau să anuleze orice contracte sau să supună orice cereri şi să efectueze orice plată sau să-şi asume orice obligaţii în legătură cu semnarea sau executarea oricărui contract“. Totodată, Voiculescu reprezenta compania în faţa oricăror autorităţi – naţionale sau locale, asociaţii sau firme pentru a putea negocia, încheia, modifica sau anula orice contract sau aranjament. În baza procurii, Dan Voiculescu avea dreptul să înregistreze în numele Crescent orice proprietate mobilă sau imobilă. Mai mult, acesta era împuternicit să opereze şi să deschidă conturi bancare şi să semneze cecuri în scopul afacerilor societăţii, fără să dea socoteală nimănui. Puteri discreţionare Procura precizează explicit că Dan Voiculescu preia în totalitate frâiele Crescent, decizând singur asupra liniei urmate în afaceri.

Voiculescu a fost autorizat „să deschidă, să înfiinţeze, să înregistreze, să întreţină, să opereze şi să conducă filiale ale societăţii sau să aplice şi să asigure o licenţă sau autorizaţie (...), să efectueze operaţiuni comerciale“. Totodată, a primit dreptul să investească sau să participe, să subscrie sau să încheie „orice tovărăşii, societăţi, asociaţii sau alte entităţi de afaceri în orice condiţii şi termeni“, precum un patron veritabil.  Nu în ultimul rând, Dan Voiculescu era împuternicit să apere în instanţă şi să decidă singur asupra intereselor şi drepturilor Crescent Commercial & Maritime Ltd. Voiculescu este mandatat „să ajungă la compromis în orice termeni şi condiţii pe care mandatarul le va socoti potrivite“. La rândul său, „mandatarul“ Voiculescu a fost împuternicit să delege anumite atribuţii către alţi mandatari ai companiei. „Din când în când şi în orice moment, mandatarul înlocuieşte şi numeşte unul sau mai mulţi mandatari şi, la discreţia sa, să-i mute şi să-i îndepărteze aşa cum va credea de cuviinţă“, stipulează documentul notarial. ; Investiţia Crescent a ajuns la fiicele lui Voiculescu Potrivit procurii prin care primea puteri discreţionare în firma Crescent, Dan Voiculescu avea dreptul să reprezinte offshore-ul în toate ţările lumii, mai puţin România.

Singura excepţie era cazul în care Crescent era implicată în calitate de acţionar în societăţi româneşti. Or, toate firmele înfiinţate de Dan Voiculescu în anii ’90 au avut printre acţionari şi compania Crescent. Una dintre aceste firme, care a devenit o componentă de bază a imperiului său politico-financiar, a fost Editura şi Tipografia Crescent SRL, înfiinţată în 1991. La judecătoria Sectorului 1, unde a fost înregistrată Editura şi Tipografia Crescent SRL, firma Crescent Commercial & Maritime Ltd. a fost reprezentată de un anume Gavrilă Vasilescu (foto), membru al Partidului Umanist, fondat de Dan Voiculescu. Gavrilă Vasilescu, actualmente notar, a fost senator PC în mandatul 2004-2008, iar ulterior a devenit preşedinte al Comisiei de Etică, la nivel central, a conservatorilor. Compania a avut, iniţial, doi asociaţi: Fundaţia Crescent din România şi Crescent Commercial & Maritime Ltd. Cipru. Fundaţia a avut un aport de 100.000 de dolari – reprezentând 10% din capitalul social, iar offshore-ul a contribuit cu 900.000 de dolari, adică 90%, din care mai bine de jumătate a fost aport în natură, constând în utilaje tipografice. Participaţia Crescent Commercial & Maritime Ltd a fost redusă treptat, pentru ca în 1997 aceasta să ajungă la 47%. Diferenţa a fost luată de SC Grivco SRL, unde Voiculescu deţinea controlul direct că persoană fizică. SC Editura şi Tipografia Crescent SRL este una dintre primele firme înfiinţate de Voiculescu după ‘90.

De la înregistrarea sa în 1991 şi până astăzi societatea a cunoscut modificări succesive ale denumirii: în 1995 a fost înregistrată sub titulatura de SC Corporaţia pentru Cultură şi Artă Intact, din iunie 2005 a primit numele de SC TV Antena 1 SA, pentru ca din 2010 să se numească Antena TV Group SA. Firma operează televiziunile Antena 1, Antena 2, Euforia TV şi GSP TV. În iunie 2006, mogulul media şi-a donat averea fiicelor sale, printre care şi acţiunile SC Editura şi Tipografia Crescent SRL, devenită între timp SC TV Antena 1 SA. Voiculescu a condiţionat însă donaţia cu interdicţia ca, pe perioada vieţii sale, fiicele să nu înstrăineze acţiuni şi părţi sociale fără consimţământul său. Citiţi procura întocmită pe 23 ianuarie 1995, când Fouad Sanbar încă mai trăia: