CCR dezbate marti contestatia la modificarea Legii privind organizarea CSM

 Curtea Constitutionala dezbate marti contestatia PNL la modificarile Legii 317 privind organizarea si functionarea CSM, dupa ce magistratii s-au pronuntat pe alte doua legi care vizeaza modificari in sistemul judiciar.

In privinta modificarilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea CSM, PNL critica existenta unor vicii de neconstitutionalitate de natura a invalida proiectul de lege in ansamblul sau, atat in raport cu modalitatea de adoptare, cat si in raport cu reglementari contrare Constitutiei.

PNL argumenteaza, in textul sesizarii, ca a fost incalcata prevederea constitutionala privind autonomia celor doua Camere ale Parlamentului, atat in ceea ce priveste exercitarea dreptului de a formula amendamente, cat si in ceea ce priveste elaborarea si adoptarea raportului comisiei sesizate in fond.

De asemenea, un alt argument este ca s-a incalcat dreptul de initiativa legislativa.

"Comisia Speciala Comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei a luat in discutie si a aprobat amendamente formulate de alte subiecte de drept decat cele care au drept de initiativa legislativa", se arata in textul sesizarii.

Totodata, se precizeaza ca initiativa legislativa a incalcat principiul constitutional al bicameralismului, prin faptul ca mai multe articole din textul adoptat de Senat nu a facut parte din textul initiativei legislative dezbatute initial in Comisia speciala si nici nu a fost dezbatut si adoptat in prima camera sesizata, Camera Deputatilor.

In acelasi timp, PNL considera ca legea restrange, cu incalcarea prevederilor constitutionale, cadrul de alegere a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

"Totodata, este restrans dreptul procurorilor de a candida, de a alege si de a fi alesi in functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, si dreptul judecatorilor de a candida, de a alege si de a fi alesi in functia de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este restrans. Este operata o discriminare in randul membrilor CSM (magistrati vs. reprezentanti ai societatii civile).

Cu alte cuvinte, judecatorii nu isi pot exprima optiunea pentru functia de vicepresedinte, procurorii nu o pot face pentru functia de presedinte, in vreme ce reprezentantii societatii civile o pot face. Mai mentionam si faptul ca este restransa posibilitatea ca presedintele si vicepresedintele CSM sa provina din randul judecatorilor, precum si posibilitatea ca ambele functii sa fie ocupate de membri ai CSM care provin din randul procurorilor", se precizeaza in textul sesizarii.

Senatul a adoptat, in 21 decembrie 2017, in calitate de for decizional, proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind functionarea CSM, printre cele mai importante prevederi fiind cea referitoare la Inspectia Judiciara, care va functiona ca structura cu personalitate juridica in cadrul CSM.

Curtea Constitutionala s-a pronuntat pana acum pe contestatiile la modificarile legilor 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

In ceea ce priveste modificarile la Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca mai multe dispozitii sunt neconstitutionale si a cerut redefinirea erorii judiciare si a relei credinte, dar si a gravei neglijente.

Legat de modificarilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, CCR a admis partial criticile de neconstitutionalitate. Curtea a stabilit insa ca nu este nicio problema de neconstitutionalitate legat de infiintarea unei sectii speciale pentru anchetarea procurorilor si judecatorilor.