Ce contine proiectul de autonomie. Propuneri care vor arunca in aer scena politica

HotNews.ro a consultat proiectul de autonomie finalizat de UDMR, asa cum a rezultat dupa examinarea lui de catre parlamentarii maghiari, care ne-au pus la dispozitie aceasta ultima varianta de text. Proiectul de autonomie ar urma sa fie prezentat public, saptamana viitoare, de candidatul UDMR la presedintie, Kelemen Hunor. Este primul document scris, oficial asumat de UDMR, care propune o forma radicala de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiara recunoscuta oficial alaturi de cea romana, cu simboluri si cu institutii proprii pentru asa numitul Tinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat in stat.

O buna parte din institutiile gandite in cele 100 de articole ale proiectului ar putea fi acceptate intr-un proiect mai larg de regionalizare, insa o serie de prevederi au in vedere criteriul pur etnic. Acest aspect submineaza prezumtia de buna credinta a discutiei despre autonomie initiata de UDMR. Daca proiectul de autonomie va fi prezentat fara modificari esentiale, cel mai probabil PSD va scoate UDMR de la guvernare. O alta consecinta va fi autoizolarea comunitatii pe termen lung, liderii maghiari riscand sa devina nefrecventabili pentru politicienii romani pentru multa vreme de acum incolo.

Redam mai jos cateva prevederi pe care le consideram esentiale, acestea fiind o selectie realizata de HotNews.ro din cele 100 de articole ale proiectului de autonomie
(...) Tinutul Secuiesc se se constituie ca o regiune autonoma avand personalitate juridica in cadrul statului unitar si indivizibil Romania, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constitutie si prezentului statut, cuprinzand unitati administrative din judetele Covasna, Harghita si Mures
Fara a prejudicia dispozitiile privind drapelul Romaniei si stema tarii, regiunea precum si judetele componente au steagurile si stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judetene.
Politica externa, cea monetara si apararea nationala, inclusiv organizarea si conducerea serviciilor secrete, raman in competenta exclusiva al statului si nu pot fi modificate prin lege.
(...) In Tinutul Secuiesc va functiona cel putin o agentie a Bancii Nationale Romane avand competentele pe care le au celelalte agentii ale acesteia.
Organele regiunii sunt: consiliul regional si executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri alesi prin vot universal si direct pe teritoriul Tinutului Secuiesc. (...) In domeniile normative care nu sunt de competenta regiunii dar care reprezinta interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de catre presedinte Guvernului Romaniei pentru a fi prezentate in Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.
Executivul regional isi are sediul in municipiul Miercurea Ciuc. Presedintele regiunii este presedintele executivului regional si reprezinta regiunea. El participa la sedintele Guvernului Romaniei la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. Presedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de nivel regional din Tinutul Secuiesc. Presedintele regiunii repartizeaza parte dintre atributiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat in buletinul oficial al regiunii.
Executivul regional este organ executiv al regiunii, avand urmatoarele competente: a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional; b) activitate administrativa in problemele de interes regional; c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atributii ce ii sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative; d) adoptarea de masuri urgente din competenta consiliului regional sub rezerva supunerii ratificarii acestuia la prima reuniune.
Actele normative regionale si judetene sunt publicate in buletinul oficial al regiunii in limba romana si in limba maghiara. Ele intra in vigoare la 7 zile de la publicare cu exceptia situatiei in care norma prevede un alt termen. Cate un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.
Legile, decretele si hotararile de guvern care intereseaza regiunea sunt publicate in limba maghiara in buletinul oficial al regiunii fara a prejudicia intrarea lor in vigoare.
Drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.
Padurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatra si exploatatii de turba a caror folosinta este retrasa proprietarului de fond, edificiile destinate functionarii unor servicii publice regionale precum si mobilierul si alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. (...) Imobilele din proprietatea statului situate in regiune sunt transferate in patrimoniul regiunii.
Se fac venit al bugetului regiunii urmatoarele: a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal colectat in urma transferului proprietatilor de pe raza regiunii; b) 20% din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din regiune, dupa efectuarea restituirilor catre acestea; c) 12% din impozitul pe venit incasat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale din raza regiunii; d) 50% din profitul net realizat de Loteria Romana pe teritoriul regiunii si 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
In vederea finantarii noilor atributii prevazute de prezentul statut, veniturile bugetelor judetelor din cadrul regiunii se suplimenteaza cu urmatoarele cote defalcate din veniturile bugetului de a) 50% din veniturile din concesiuni si inchirieri aferente obiectivelor concesionate sau inchiriate in raza judetului; b) 50% din acciza aplicata pe produsele energetice si tutun produse/vandute in judet; c) 50% din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din judet, dupa efectuarea restituirilor catre acestea; d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati; e) 50% veniturile din taxe administrative f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu exceptia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor institutii publice. (2)Valoarea cotelor parti sus mentionate include si veniturile care revin judetului si care sunt realizate conform dispozitiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se afla pe teritoriul judetului.
In vederea declararii si colectarii impozitelor si taxelor care se genereaza pe teritoriul Tinutului Secuiesc, societatile comerciale care nu-si au sediul social in Tinutul Secuiesc au obligatia de a infiinta un punct de lucru, ca centru de profit.
Proiectul de buget inaintat de executivul regional sau de presedintele consiliului judetean se adopta prin hotararea consiliului regional sau, dupa caz, al celui judetean. (...) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecarui grup etnic.
In judetele Tinutului Secuiesc se instituie functii civile distincte pentru cariera functionarului public din administratia de stat sau judetana. Aceste functii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective si care se intocmesc in scopul unor masuri adecvate pentru a garanta existenta personalului necesar.
2/3 dintre magistratii de la Curtea de Apel Targu Mures respectiv tribunalele judetelor Covasna,Harghita si Mures si a judecatoriilor Sfantu Gheorghe, Targu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Targu Mures, Sangerorgiu de Padure trebuie sa apartina comunitatii maghiare iar 1/3 comunitatii romanesti. (...) Cel putin 1/3 dintre magistratii judecatoriilor din localitatile in raza de arondare carora comunitatea maghiara este minoritara, trebuie sa apartina acestei comunitati.
Un judecator ales dintre judecatorii apartinatori comunitatii maghiare din regiunea Tinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii si va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc aceasta regiune.
Limba maghiara, alaturi de limba romana este considerata limba oficiala in regiune. Redactarea bilingva este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum si in alte cazuri in care prezentul statut prevede redactarea bilingva.
Cetatenii au dreptul de obtiune lingvistica. In cadrul relatiilor cu instantele judiciare, institutiile, organizatiile si administratiile publice din Tinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul sa foloseasca cele doua limbi oficiale dupa alegerea lor. Acest drept obliga institutiile, organizatiile si administratiile publice, precum si in general entitatile private, atunci cand exercita functii publice, sa comunice cu cetatenii in limba pe care o aleg acestia. (...) In cadrul institutiilor de tip militar, limba romana este unica limba oficiala.
Cetatenii rezidenti pe teritoriul Tinutului Secuiesc au dreptul sa se adreseze in scris Curtii Constitutionale si instantelor judecatoresti in limba maghiara. Instantele sunt obligate sa primeasca aceste inscrisuri si sa recunoasca intreaga lor eficacitate juridica.
Administratiile publice din regiune trebuie sa foloseasca in raportul lor cu cetatenii vorbitori de limba maghiara limba maghiara, precum si toponimele maghiare.
Statutul de regiune autonoma al Tinutului Secuiesc poate fi desfiintat numai printr-o lege constitutionala si numai in urma unui referendum organizat in Tinutul Secuiesc cu aceasta tema. Decizia referendumului este considerata valabila numai daca o majoritate de 50% din numarul total a persoanelor inscrise pe listele electorale voteaza pentru desfintarea statutului de regiune autonoma.
Greu de crezut ca un astfel de proiect de autonomie, care acorda maghiarilor din Tinutul Secuiesc drepturi colective pe criterii etnice, va fi sustinut de majoritatea romanesca aflata in plina campanie electorala. Prezentarea proiectului de autonomie a Tinutului Secuiesc cu doua luni inainte de prezidentiale, va genera foarte probabil un efect advers, de respingere totala si dezbateri isterice. PSD se bazeaza in general pe un electorat sensibil la teme nationaliste, obisnuit cu sloganuri de tipul "mandri ca suntem romani". Liderii PSD au avertizat deja UDMR ca nu sustin nici un proiect autonomist si ca dispun de majoritatea necesara in parlament pentru a guverna fara maghiari.

Daca adaugam la toate acestea contextul general si luptele din Ucraina cu separatistii rusi vom avea o imagine mai clara a efectelor negative generate de prezentarea unui proiectul de autonomie privind Tinutul Secuiesc. Daca presedintele UDMR, Kelement Hunor, va prezenta proiectul autonomist fara modificari esentiale, PSD va cauta probabil sa se delimiteze cat mai ferm de liderii maghiari prin impingerea lor in afara guvernarii si demonizarea temei autonomiste. Greu de inteles de ce UDMR insista cu acest proiect, in aceasta forma, acum, cand sansele de a fi acceptat de majoritatea romanesca tind spre zero. Suna a gest provocator chiar si pentru adeptii tolerantei extreme.

Dupa prezentarea proiectului, UDMR are putine sanse sa mai ramana la guvernare. Este un proiect radical de segregare etnica si e inexplicabil cum el ajunge sa fie sustinut de Kelemen Hunor, un lider considerat pana mai ieri moderat. Insa apropierea sa de FIDESZ -ul lui Victor Orban, sustinator deschis al autonomiei, pare sa-i fi radicalizat discursul. Potrivit surselor HotNews.ro, unii lideri maghiari constientizeaza riscurile la care se expun si cred ca a insista in acest moment cu proiectul autonomiei este o eroare iar UDMR va plati pe termen lung pentru ea.

Intr-un articol publicat la data de 20 august de Center for Eurasian Strategic Intelligence, un think thank cu sediul la Londra infiintat in 2014 care urmareste politica expansionista a Rusiei in Europa de Est si Asia Centrala, sunt amintite declaratiile oficialilor de la Budapeste care, de la premierul Semjen Zsolt la presedintele Parlamentului, Laslo Kover, au declarat ca Ungaria sprijina orice forma de autonomie a maghiarilor din Transilvania. Analiza celor de la CESI contine si o informatie spectaculoasa dar dificil de verificat: "Serviciile speciale rusesti colaboreaza in prezent cu lideri maghiari in Romania si, profitand de particularitatea relatiilor etnice in regiune, incearca sa creeze probleme Bucurestiului din interior". Nu este clar insa daca informatia se refera la lideri maghiari din Ungaria sau din Romania.