Ce înseamnă „penal de România”

În plină febră electorală, în care partidele politice anunţă că se vor descotorosi de politicienii certaţi cu legea, procurorul Nicoleta Arpinte vorbeşte despre „penali” şi despre conduita pe care ar trebui să o aibă aceştia, atunci când vorbim despre ocuparea unei funcţii publice

Având în vedere „activitatea fructoasă” a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din ultimul mandat, în urma căreia aproape jumătate din parlamentari s-au ales cu notorietatea de „penali”, partidele politice au început „curăţarea” celor care au avut probleme cu legea. Astfel, în urma reformării clasei politice o bună parte din membri de partid s-au văzut daţi la o parte, pe motiv că aduc prejudiciu de imagine formaţiunilor, fiind „penali”. Despre această percepţie înţelenită în cultura nostră politică ne-a vorbit Nicoleta Arpinte, procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani. „În opinia mea, persoanele certate cu legea penală nu ar trebui să candideze. Mai mult, celor condamnaţi definitiv pentru infracţiuni comise cu intenţie, celor trimişi în judecată sau faţă de care s-au dispus măsuri preventive pentru comiterea unor infracţiuni cu intenţie ar trebui să li se interzică prin lege să candideze pentru ocuparea unor funcţii publice”, este de părere Nicoleta Arpinte. Procurorul atrage totuşi atenţia că în categoria persoanelor „certate cu legea penală” nu trebuie să intre acei politicieni împotriva cărora s-au depus diferite plângeri penale. Pornind de aici, Arpinte este de părere că oricine poate depune plângeri penale împotriva oricui, mai ales în condiţiile în care, în România, abuzul de drept nu este sancţionat în niciun fel, cu excepţia faptului că indivizii care depun plângeri în mod abuziv sunt obligate la plata unor cheltuieli judiciare în sume modice.

Citește și Politica „de stradă” dinaintea campaniei

A fi sau a nu fi „suspecţii” pe liste
În ceea ce-i priveşte pe cei care au calitatea de „suspecţi”, fiind vorba despre persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale „in personam”, procurorul botoşănean consideră că acestora nu ar trebui să li se interzică totuşi candidatura, întrucât vinovăţia acestora nu este totuşi foarte bine conturată, dovedită în această fază a procesului penal, existând posibilitatea ca faţă de un suspect să se dispună ulterior o soluţie de clasare. În acest caz, Nicoleta Arpinte spune că este o chestiune de moralitate ca persoana în cauză să renunţe totuşi la ideea de a candida atâta timp cât asupra sa planează suspiciuni, chestiune care se în întâmplă foarte rar la noi în ţară. „În spaţiul public se discută mult despre cei care au primit pedepse cu suspendare, persoane care încă nu au fost condamnate definitiv şi se prevalează de prezumţia de nevinovăţie şi, în sfârşit, despre cei care îşi găsesc scuza împlinirii termenului de reabilitare. Însă acestea sunt instituţii de drept penal al căror scop este altul. Împlinirea termenului de reabilitare este reglementat pentru înlăturarea unei eventuale stări de recidivă, revocarea sau nerevocarea suspendării unei pedepse anterioare, etc. Împlinirea termenului de reabilitare are relevanţă în dreptul penal însă, din punct de vedere al asanării morale a mediului politic, nu are. Persoana care a comis cândva infracţiuni rămâne în memoria alegătorilor ca fiind o persoană care nu prezintă credibilitate şi garanţii morale. În ceea ce-i priveşte pe cei care au primit pedepse cu suspendare, clemenţa judecătorilor nu-i face mai puţin vinovaţi”, a mai precizat procurorul botoşănean.
În ceea ce-i priveşte pe politicienii arestaţi preventiv, dar pe numele cărora nu există o condamnare definitivă, magistratul este de părere că numele acestora nu au ce căuta pe buletinele de vot, având în vedere că un complet de judecată i-a stabilit în primă fază vinovăţia. „Aşa mi se pare logic, normal şi moral. Vorbim despre cei care ne reprezintă, ne sunt modele, lideri şi ne gestionează destinele, banii, interesele. Dacă în orice domeniu există la angajare nişte criterii de competenţă şi integritate, cu atât mai mult cerinţa privind cinstea, corectitudinea şi integritatea trebuie să-i caracterizeze pe cei care vor ocupa funcţii publice. Cu cât funcţia pe care se candidează este mai importantă, cu atât exigenţele ar trebui să fie mai mari”, a conchis procurorul Nicoleta Arpinte.
Reamintim că la Iaşi au apărut în primă instanţă, pe listele electorale pentru viitoarele alegeri mai mulţi politicieni cu probleme, dintre care amintim pe Liviu Bulgaru (PNL), Sorin Lazăr (PSD), Florin Constantinescu (PSD) etc. După ce presa şi electoratul au reacţionat la acestă sfidare venită din partea partidelor, am asistat la o serie de „corecturi”, care i-a scos din cărţile pentru Parlament pe cei „certaţi cu legea”. Alina CALINIUC, Anca BURNICHE