Cine este Alina-Ștefania Gorghiu

Alina-Ștefania Gorghiu născută pe 16 septembrie 1978 la Tecuci , Gorghiu a devenit membru al PNL în 2002, numărându-se printre tinerii care s-a remarcat la nivelul organizaţiei de tineret, alături de Bogdan Olteanu, Dan Motreanu, Mihai Voicu sau Cristian Boureanu.

În 2005 a fost aleasă de congresul PNL membru al Curţii de Onoare şi Arbitraj a partidului, iar între 2007 şi 2008 a fost consilier al preşedintelui AVAS, în perioada în care această poziţie era deţinută de Teodor Atanasiu.

Între 2004 şi 2008 a fost consilier local la nivelul Sectorului 5 al Capitalei, dar s-a remarcat la nivel public în toamna anului 2008. La acel moment, PRM contestase în instanţă Hotărârea de Guvern de delimitare a colegiilor uninominale pentru alegerile parlamentare solicitând anularea actului. Gorghiu, la acel moment candidat pentru un mandat de deputat, a făcut o cerere de intervenţie în procesul de la Curtea de Apel Bucureşti în favoarea Guvernului Tăriceanu şi împotriva acţiunii PRM, având în cele din urmă câştig de cauză.
La alegerile parlamentare din 2008 a câştigat mandatul de deputat în urma redistribuirii voturilor, mandat recâştigat în 2012.

În Parlament s-a remarcat prin faptul că a condus comisia de anchetă în cazul fostului ministru, Monica Iacob Ridzi, după apariţia în presă a informaţiilor legate de fapte de corupţie în cazul acesteia.

Comisia de anchetă condusă de Gorghiu a realizat un raport care a dus la votul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Ridzi, fapt petrecut în perioada guvernării Boc.

Alina Gorghiu este membru al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, calitate deţinută şi în mandatul anterior. De asemenea, a fost vicepreşedinte al Camerei şi membru în comisiile pentru revizuirea Constituţiei înfiinţare în legislaturile 2008-2012 şi 2012 – 2016.

Până în luna septembrie a acestui an a deţinut calitatea de vicelider al grupului deputaţilor PNL, iar din martie 2013 este membru în delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

În decembrie 2012, Alina Gorghiu a candidat în grupul deputaţilor PNL pentru a fi desemnată chestor al Camerei Deputaţilor, având inclusiv susţinerea conducerii PNL şi a lui Crin Antonescu, însă a pierdut cursa împotriva lui Dan Motreanu.

De asemenea, numele noului preşedinte PNL a fost vehiculat în mai multe rânduri în perioada USL pentru a ocupa poziţia de ministru al Justiţiei, însă liberalii au optat pentru Mona Piviniceru la acel moment.

De altfel, ea s-a numărat printre juriştii PNL care au gestionat zona justiţiei, a contestărilor realizate de liberali la Curtea Constituţională, reuşind în primăvara acestui an să obţină decizia BEC privind interzicerea folosirii mărcii USL de către PSD.

Gorghiu s-a implicat în adoptarea legislaţiei privind profesia de mediator, amendarea Codului penal şi Codului de procedură penală, însă nu a reuşit să impună reglementarea insolvenţei persoanelor fizice.Cu ocazia discuţiilor pe marginea revizuirii Constituţiei, ea a susţinut reglementarea în legea fundamentală a votului prin corespondenţă şi a reducerii vârstei pentru a vota de la 18 la 16 ani.

În schimb, în cazul solicitării Bisericii Ortodoxe Române pentru reglementarea familiei drept ”căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”, Gorghiu s-a aflat printre parlamentarii care s-au abţinut la vot.

În luna mai a acestui an, Gorghiu se arăta împotriva unei alte alianţe din care să facă parte PNL, după ruperea USL: "Opinia majoritară în PNL este că nu e nevoie de o alianţă în acest moment. PNL a trecut prin două experienţe nu foarte bune şi mă refer la alianţa DA şi a USL. Cred că pentru o perioadă vom recurge la sloganul «Prin noi înşine». (...) Asta nu înseamnă că după 25 mai nu vom accepta tot electoratul pentru că începe campania prezidenţială".

La congresul PNL din luna iunie, odată cu alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte al formaţiunii, Gorghiu a candidat pentru prima dată pentru o funcţie în conducerea partidului, numărându-se între primii cinci vicepreşedinţi aleşi uninominal cu cel mai mare număr de voturi.

Ulterior, ea a fost desemnată de Iohannis purtător de cuvânt al PNL şi coordonator al Departamentului de Comunicare.

Gorghiu s-a mai remarcat prin declaraţia privind promulgarea de către preşedintele Traian Băsescu a legii privind reducerea CAS, făcând apel la ”intuiţia de femeie”. ”Dacă îmi permiteţi o intuiţie de femeie, vă spun că această lege va fi promulgată. Nimeni nu-şi permite riscul, sau nu ar trebui să-şi permită riscul, în România anului 2014, să nu promulge o lege care să aducă relaxare fiscală, chiar dacă există patima că această iniţiativă a aparţinut liberalilor”, a susţinut Gorghiu în luna iulie.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat în cele din urmă legea în cauză, dar în luna septembrie a acestui an, după ce a cerut Parlamentului reexaminarea actului normativ.

Totodată, Gorghiu s-a aflat în echipa Alianţei Creştin Liberale de coordonare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din acest an.

Noul preşedinte al PNL este de profesie avocat, doctor în drept penal din 2012, în urma studiilor de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. 

 

CV Alina-Ștefania Gorghiu

Experienta profesionala
2008 – prezent: Deputat PNL in Parlament
Mai 2010 – decembrie 2012: Secretar al Comisiei Juridice, de disciplina si imunitati din Parlament
Septembrie 2012 – decembrie 2012: Vicepresedinte al Camerei Deputatilor
2013 – prezent: Avocat titular al Cabinetului Individual de Avocat “Gorghiu Alina-Stefania”
2010 – prezent: Lector universitar la Facultatea de Stiinte juridice si administrative din cadrul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, Catedra de Administratie Publica; Suspendat la data de 30.01.2014
2010 – 2011: Lector la Facultatea de Stiinte Sociale si Politice din cadrul Universitatii Titu Maiorescu
2009 – prezent: Practician in insolventa. Suspendat la data de 09.12.2010
2005 – 2012: Asociat in cadrul “Gorghiu, Pop si Asociatii – Societate Civila de Avocati”
2008 – prezent: Arbitru in cadrul Curtii de Arbitraj Comercial International
2008 – prezent: Mediator Autorizat
17.07.2007 – 01.12.2008: Consilier Presedinte AVAS;
2002 – 2004: Avocat stagiar, colaborator
2004 – 2008: Consilier local in cadrul Consiliul Local al Sectorului 5 Bucuresti.
  
Educatie si formare
2012: Doctor in drept, specializarea drept penal, in cadrul Universitatii Al. I. Cuza din Iasi, Facultatea de Drept
Iunie 2011: Program “Public Leaders in Southeast Europe”, Harvard University, John F. Kennedy School of Government, Executive Education
2005 – 2007: Master “Comunicare si Relatii Publice”, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice ,,David Ogilvy”
22.01.2007 – 26.01.2007; 12.11.2007-16.11.2007: Curs de initiere in profesia de mediator, organizator Consiliul Baroului Bucuresti si Centrul de Mediere si Arbitraj Bucuresti;
2004 – 2008: Licenta la “Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative”, Universitatea Pitesti
2002 – 2003: Studii postuniversitare specializare “Stiinte Penale – Criminologie” in cadrul Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept;
1997 – 2001: Absolventa a “Facultatii de Stiinte Juridice si Administrative” din cadrul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir; Licenta in stiinte juridice, specializarea Stiinte Juridice si Administrative la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti;
1993 – 1997: Colegiul National “Vlaicu – Voda” din Curtea de Arges
Volume publicate
Autor coordonator al Volumului “Medierea – Oxigen pentru Afaceri” Bucuresti: Ed. Universul Juridic, 2011
Autor unic al Volumului “Infractiuni Contra Drepturilor Electorale” Bucuresti: Ed. Universul Juridic, 2012
Coautor al Volumului “Medierea Conflictelor” Bucuresti: Ed. Universul Juridic, 2013
Autor coordonator al Volumului “Medierea – Oxigen pentru O Societate Moderna” Bucuresti: Ed. Universul Juridic, 2013
Informatii suplimentare
Membru in Baroul Bucuresti (Avocat titular al Cabinetului Individual de Avocat “Gorghiu Alina-Stefania”)
Director Executiv in Asociatia Centrul Avocatilor Mediatori
Vicepresedinte Uniunea Nationala a Mediatorilor din Romania
Prim-Vicepresedinte Filiala Municipiului Bucuresti Uniunea Nationala a Mediatorilor din Romania
Membru in Asociatia de Mediatori din Domeniul Financiar Bancar – FINBAN
Prim-Vicepresedinte si membru fondator al Asociatiei Institutul International de Mediere

 

Declaratia de avere
Potrivit declaratiei de avere din mai 2014, ALINA GORGHIU are o cota parte de aproape 18% dintr-un teren de 3.000 metri patrati in Mogosoaia, Ilfov. Detine o casa de 125 metri patrati in Bucuresti, cumparata in 2008 prin credit bancar.
ALINA GORGHIU are doua conturi bancare in valoare de 34.978 de lei, doua depozite de 179.326 lei, un depozit de 2.779 euro si un cont de 1.999 euro. Potrivit declaratiei de avere, ALINA GORGHIU a acordat o creanta in valoare de 100.000 de lei cabinetului individual de avocatura Pop Tudor-Octavian.
La capitolul datorii, Gorghiu a trecut un contract de credit ipotecar cu mentiunea “cf contract de construire cu ANL, cartier Pajura”, in valoare de 17.335 Euro, contractat in 2005 si scadent in 2018. ALINA GORGHIU are un salariu anual de aproape 60.000 RON net, pentru functia de deputat. A mai incasat 413 RON net din drepturi de autor, 4.000 RON net din pozitia de Mediator la biroul sau de mediator, aproape 136.000 RON din activitati juridice, 23 euro si 6.000 RON din dobanzi la doua depozite.
ALINA GORGHIU a mai incasat 1.065 RON din pozitia de colaborator la Universitatea Titu Maiorescu, 15.239 RON pentru colaborare cu Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, 12.902 RON pentru colaborare Camera Consultantilor Fiscali si 47.900 RON pentru pozitia de colaborator la Curtea de Arbitraj Comecial International.

AMANTA ALINA GORGHIU

Liberala Alina Gorghiu împotriva violenţei în familieAlina Gorghiu
Alina Gorghiu este o deputata care s-a remarcat prin seria lunga de amanti din Parlamentul Romaniei. Colegii ai au considerat tot timpul ca Alina Gorghiu este prea prietenoasa. In rest, Alina Gorghiu a mai iesit in evidenta cu legea medierii in care a facut lobby direct pentru ea insasi.

 

Deşi România se află printre ţările în care legislaţia interzice folosirea pedepselor fizice asupra copiilor încă din 2004, potrivit statisticilor, în 75% din şcoli se înregistrează fenomene de violenţă, a declarat, sâmbătă, deputatul liberal Alina Gorghiu, secretar al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.

''Cele mai multe acte de violenţă care se întâmplă împotriva copiilor sunt înfăptuite chiar din cercul lor de prieteni şi cunoscuţi şi cel mai grav este atunci când se întâmplă din partea rudelor şi îngrijitorilor. Violenţa în cadrul instituţional este un subiect atât de delicat prin gravitatea fenomenului. Trebuie să înţelegem că aceste evenimente neplăcute care marchează societatea românească în 2011 trebuie privite foarte atent, trebuie studiate şi stârpite. Nu cred că trebuie să avem un comportament de acceptare în faţa acestor fenomene'', a spus Alina Gorghiu la dezbaterea ''Nu lăsa violenţa să conducă familia ta!'', pe care a organizat-o la Palatul Parlamentului.

Dezbaterea a avut ca scop identificarea metodelor de combatere a violenţei şcolare, intensificarea eforturilor pentru securitatea individuală a elevului prin asigurarea serviciilor de pază şi a unor linii speciale de transport către unitatea şcolară, precum şi implicarea mai pronunţată a părintelui în relaţia cu profesorii.

Potrivit deputatului Alina Gorghiu, un studiu UNICEF, efectuat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi cu Institutul Criminalistic, relevă că 60% dintre elevi sunt agresaţi verbal şi fizic în şcoală şi în familie şi că 48,1% din copiii instituţionalizaţi afirmă că au suportat pedepse cu bătaia de la personalul didactic.Deputatul a adăugat că fenomenul violenţei se poate rezolva, în mod exclusiv, în urma unui dialog cu cadrele didactice, cu familia.

 

Libertatea – 20 februarie 2011

 

 

 

Alina Gorghiu se face (iar) de râs aruncându-se cu capul înainte în trena lui Alistar

 

Starul corupt al societăţii în civil, Victor Alistar, a rămas fără scaun în CSM, după ce Curtea Constituţională a invalidat alegerile admiţånd contestaţiile senatorilor PDL. Contestaţiile îi priveau pe 4 dintre cei 11 membri aleşi în noul CSM, printre ei şi Victor Alistar, astfel că alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii vor fi reluate. Decizia Curţii Constituţionale a fost luată cu majoritate de voturi, este definitivă şi obligatorie.

Alistar a calificat hotărårea instanţei drept „un act de epurare politică“, sintagmă cu trimitere la persecuţiile etnice la adresa evreilor epuraţi de nazişti. Judecătorii de la Curtea Constituţională au ajuns deci un fel de nazişti pentru milogul lui Vîntu, crescut la creşa pesedistă. Doar Ponta a mai emis astfel de elucubraţii asemănåndu-l pe Băsescu cu Hitler, ceea ce a provocat enervarea întregii lumi evreieşti, pentru care Hitler este unic şi irepetabil, prin prisma activităţii sale scelerate.

„Victima“ nazismului, Alistar, se alimentează din aceeaşi ţaţă doctrinară, mai ales dacă ne gândim câtă snagă ideologică a asimilat el pe lângă dinozaurul comunist Octav Cozmâncă.

Ce mai vaiet se stârni în menajeria lui Nuş, ce-au mai sărit „imparţialii“ analişti/golănaşi să-l mai căineze, să acuze, să ţipe, să se strofoace ca la uşa cortului. S-a detaşat, din corul vociferărilor, glăsciorul strident al Alinei Gorghiu, care s-a întrebuinţat la greu, ca o furie ori amazoancă îndrăgostită la maximum de virtuţile reprezentantului societăţii civile, deşi Alistar se crede că ar fi uşor pidosnic ca urmare a susţinerii sale frenetice de către organizaţii de profil.

Atât de aprig s-a aruncat Gorghiu să-l apere pe Alistar încât s-a înfipt singură cu capul în zid, făcându-se încă o dată de râs. Iar trebuie să o corijez, ca şi cu altă ocazie când a zborşit-o aiurea’n vânt pretinzând că vântul din pupă face rău la sănătatea Marinarului. Iar o să mă dea în judecată, iar o să-mi ceară bani, ca şi Vadim, care măcar ştie oleacă de carte sau are cel puţin un prieten care să-i arate cum se buchiseşte Constituţia. Alina se pare că nu (mai) are niciun prieten, restul au părăsit-o toţi, rămân doar eu la margine de drum, ca omul bun, să-i pun degetul pe slovă, poate nu se mai face de râs şi cu altă ocazie.

Aşadar ce a mai comis Alinuţa, în disperata sa nevoie de a se evidenţia pe Frontul Salvării Scaunului Alistarului (FSSA)?. Conform Mediafax, Deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat că, după decizia CC privind CSM, la nivelul Justiţiei din România s-a creat un vid de putere executivă, ea apreciind că acest lucru va avea consecinţe pe plan intern, dar şi extern, legate de Raportul pe Justiţie. „Trecând de aspectul tehnic al deciziei Curţii Constituţionale, la nivel public s-a creat o mare problemă, la nivel de Justiţie s-a creat un vid de putere executivă. Faptul că de azi noi nu mai avem CSM are consecinţe atât la nivel intern, cât şi extern - în februarie vom avea Raportul de monitorizare pe partea de Justiţie din cadrul MCV, care şi aşa ieşea prost, cu atât mai mult în acest context“, a spus Gorghiu.

După „jurista“ (?) Gorghiu, CSM este deci putere executivă! Văleleu, deci tot Boc este şeful CSM?! Tot el va trage ponoasele? La naiba’n puii mei (explic pre limba şi mintea Alinuţei - n.n.), lucrurile nu stau astfel, ci viceversa.

Să-i explic deci deputatei vitriolante (tare în gură, pe româneşte), dar lipsită de acribie cum stă treaba cu CSM-ul aşa cum i-am explicat, cu răbdare şi aplicaţie politehnică, şi noţiunile elementare de marinărie (la faza cu vântu’ pupii):

Ministerul Justiţiei este reprezentantul puterii executive, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reprezintă manifestarea puterii judecătoreşti, iar atribuţiile şi prerogativele celor două instituţii reies din Constituţia României şi din legislaţia relevantă, iar exercitarea funcţiilor celor două instituţii se realizează în spiritul principiului separaţiei puterilor în stat.

 

Ce este CSM-ul şi la ce serveşte el - cursul scurt pentru Gorghiu

 

Consiliul Superior al Magistraturii este format din 19 membri, din care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale magistraţilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, cu o înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat, precum şi ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membri de drept ai CSM.

Consiliul este organizat într-o secţie pentru judecători, formată din cei 9 judecători, şi într-o secţie pentru procurori, la rândul ei formată doar din cei 5 procurori. Din punct de vedere constituţional, rolul esenţial al CSM este acela de garant al independenţei justiţiei. Legea 317 descrie atribuţiile sale primare astfel:

Art. 31 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a magistraţilor.

(2) Magistratul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor.

În vederea acestui scop general, Consiliul are atribuţii în primul rând cu privire la cariera magistraţilor, el propunând Preşedintelui ţării numirea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor. El dispune promovarea sau transferul magistraţilor, de asemenea putând propune Preşedintelui acordarea de distincţii către magistraţi. Consiliul deţine atribuţii şi în domeniul recrutării, evaluării sau formării magistraţilor, organizării şi funcţionării instanţelor de judecată, el fiind responsabil cu adoptarea Codului deontologic al magistraţilor. O funcţie specială este aceea de instanţă de judecată:

Art. 44 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004, precum şi pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă de către aceştia, dacă fapta nu constituie infracţiune.

 

CSM-ul nu este puterea executivă

 

CSM efectuează un control bivalent, atât asupra magistraţilor judecători, reprezentanţi ai puterii judecătoreşti, cât şi asupra magistraţilor procurori, care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiţiei.

Însă instituţia CSM este gândită ca să fie un for de echilibru şi o instanţă de imparţialitate în domeniul justiţiei, iar faptul că atribuţiile sale sunt extinse dincolo de sfera puterii judecătoreşti şi, prin prerogativele pe care le are în raport cu magistraţii procurori, intersectează sfera puterii executive nu transformă în niciun caz CSM-ul în organ al Puterii Executive, subordonat Primului-Ministru. Ba dimpotrivă.

Controlul CSM asupra carierei şi activităţii profesionale a procurorilor este limitat la realizarea de propuneri de numiri şi revocări ale procurorului general, ale adjuncţilor acestuia şi ale şefilor de secţii. Atribuţiile CSM în privinţa procurorilor sunt mai reduse în favoarea Ministerului Justiţiei. Rolul CSM în sistemul de Justiţie este tocmai acela de reechilibrare a puterii judecătoreşti în raport cu puterea juridică.

Îi recomand deputatei PNL, cum am făcut-o şi cu altă ocazie, să mai pună mâna (şi) pe carte şi o aştept în instanţă (şi) pentru acest articol de ziar, că şi-aşa văd că mi-a citit de-a fir-a păr întreaga producţie jurnalistică, după cum rezultă din citaţia pe care mi-a trimis-o. Mă refreşisează ideea că mă urmăreşte cu atâta atenţie concentrată o domnişoară ravisantă venită tocmai din Tecuci ca să mă cunoască mai bine. Deşi afectată de Legea lui Newton, mă refer la punguliţele de la ochi, vizibile deja, cred că aş ieşi o dată la o talpă pe strase, să-i arăt Capitala. Nu ştiu dacă face însă o ieşire la o cafea cu o femeie care îmi cere mai mult decât i-a cerut Daniela Crudu lui Leo din Strehaia. Interesantă mi s-a părut cifra la care a estimat deputata PNL că ar face onoarea sa - doar un miliard jumate, net, sub onoarea unui Vadim, de exemplu, care mi-a cerut 10 miliarde, în timp ce un venerabil mason vrea 4 miliarde. Ori Alina Gorghiu se subestimează, ori onoarea sa (de familistă, pentru a cita din Caragiale) nu face nici cât o ceapă degerată.

 

Curentul – 25 ianuarie 2011

 

 

 

Alina Gorghiu:"Dantura constituie cartea ta de vizita"

 

Saptamana aceasta continuam seria interviurilor Dentist.ro cu Alina Gorghiu, deputat al Partidului National Liberal (PNL).

Alina Gorghiu este deputat in Parlamentul Romaniei pentru colegiul 22 din sectorul 5. Avocat de meserie, a reusit sa se remarce prin eleganta si finete si, nu in ultimul rand, printr-un zambet cald cu care si-a apropiat electoratul. A detinut functia de consilier local pentru Bucuresti, in sectorul 5, pana in anul 2004.

Totodata, este vicepresedinte al Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania din februarie 2008 si presedinte al Asociatiei „O Sansa pentru Viitor” din iulie 2008. Trecuta printr-un proces cu un medic stomatolog, Alina Gorghiu se considera totusi “prietena” cu medicii dentisti. Ce sfaturi ne da doamna deputat va invitam sa cititi in interviul de mai jos:

 

Dentist.ro: Cat de importanta este igiena orala pentru dumneavoastra?

Alina Gorghiu: Foarte importanta. Oricat de exagerat ar suna, ma consider un pic maniaca in ceea ce priveste igiena orala. Pana la urma dantura, respiratia, fac parte din aspectul tau general, constituie cartea ta de vizita. Nu cred ca ar trebui sa ne fie indiferente.

 

Dentist.ro: Statutul de persoana publica v-a facut sa acordati mai multa atentie danturii?

Alina Gorghiu: Nu, era o preocupare mai veche. Sunt "prietena" cu stomatologii. Dar in ciuda vizitelor timpurii, tot n-am scapat de frica si de senzatia de neliniste la auzul acelui aparat care curata tartrul de exemplu...

 

Dentist.ro: Ati fost vreodata tratata altfel in cabinetul dentar pentru ca sunteti politician si va stie lumea? Sau ati avut beneficii speciale de pe urma acestui statut?

Alina Gorghiu: E chiar interesanta povestea mea cu o vizita cu probleme la stomatolog... S-a intamplat de curand, mi s-a facut o extractie, a fost uitata acolo o parte din masea, m-a durut ingrozitor... am revenit la stomatolog, m-a mai chinuit un pic... In fine, ideea este ca am dat in judecata stomatologul (de fapt era o doamna) si am castigat. Deci, nu am fost tratata preferential, ci chiar am avut de suferit. Este doar o intamplare nefericita, nu generalizez si nu dramatizez. Mai multe despre povestea mea puteti citi aici si aici.

 

Dentist.ro: Ce faceti pentru a va mentine sanatatea si igiena dintilor?

Alina Gorghiu: Schimb exagerat de des periuta de dinti (undeva la 2 sau 3 saptamani). Si folosesc pasta pentru dinti sensibili, Lacalut sau Paradontax... depinde.

 

Dentist.ro: Cand ati fost ultima data la medicul dentist si pentru ce?

Alina Gorghiu: Saptamana trecuta. Mi-am refacut o lucrare. Merg la doamna aceasta de cativa ani, inainte de a fi deputat. Ma salveaza mereu.

 

Dentist.ro: Care ar fi sfaturile dumneavoastra pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, isi neglijeaza sanatatea orala?

Alina Gorghiu: Sa n-o mai faca. Dincolo de aspect, este o problema de sanatate, asa cum ati spus. Atat de des dantura netratata creeaza complicatii... e pacat sa nu fim preocupati de asta. Stiu ca romanii au fobii de doctori, in general, dar cred ca mai important este sa ne stim sanatosi. Si apoi, revin: ce placut este un zambet stralucitor, o dantura curata si o respiratie proaspata... suna ca o reclama, stiu, dar e real.

 

Dentist.ro: Ce parere aveti despre Dentist.ro si despre ultimele sale initiative ( Dentist.ro Junior si Dentofobia)?

Alina Gorghiu: Sunt excelente. Le voi recomanda si eu pe blogul personal, www.alinagorghiu.ro. Este important sa stie cat mai multa lume despre existenta lor. Iar daca reusim sa ne invatam copiii de mici sa puna accent pe igiena orala, atunci este un castig, realmente.

 

Dentist.ro: Am inteles ca sunteti foarte preocupata de dinti. De unde vine aceast interes, exagerat poate?

Alina Gorghiu: Dintr-o sensibilitate a dintilor, pe care am avut-o de mica. Si apoi din preocuparea pentru aspectul ingrijit, in general. Este vorba si de educatia primita acasa, printre altele (“Spala-te pe dinti dimineata si inainte de culcare, cel putin!” Iata un sfat pe care l-am respectat).

 

Dentist.ro: Cata importanta credeti ca are imaginea in functia de politician? Si aici vorbim si de igiena orala care, daca nu este corespunzatoare, poate compromite imaginea publica a unei personalitati publice, nu?

Alina Gorghiu: Pai sa ne gandim asa: v-ar placea sa vedeti un politician care vorbeste excelent, dar care are un sacou sifonat, o cravata patata cu ultima supa consumata si nebarbierit? Nu cred. Deci, este importanta si imaginea, pe langa celelalte care alcatuiesc profilul unui politician. Strict la subiect, noi, politicienii dam des interviuri, intalnim multa lume de-a lungul zilei... ar fi total neplacut sa nu afisam un zambet curat, frumos si ingrijit, nu-i asa?

 

Dentist.ro – 18 ianuarie 2010

 

 

 

Boureanu o ameninţă pe Alina Gorghiu că îi deconspiră amanţii (Video)

 

Lucrările comisiei de anchetă în afacerea “2 mai” au degenerat în scandal. Protagonist: pedelistul Cristian Boureanu. Acesta i s-a adresat liberalei Alina Gorghiu cu apelativul “domnişorică” şi a ameninţat-o că va discuta despre “amanţi”.

Dezbaterile au început cu noi intervenţii pe procedură ale democrat-liberalilor din comisie. "Noi, astăzi, ca comisie funcţionăm împotriva Regulamentului care are valoare de lege. Când există o informaţie publică că este o procedură juridică în vigoare, ar trebui să constataţi încetarea activităţii comisiei", s-a adresat deputatul Cristian Boureanu (PDL) preşedintelui comisiei de anchetă, Alina Gorghiu (PNL), informează NewsIn.

În replică, liberalul Bogdan Olteanu a apreciat că democrat-liberalii încearcă să tergiverseze lucrările cu intervenţii pe procedură. Un alt reprezentat al PDL, Gelu Vişan, i-a reproşat Alinei Gorghiu că a refuzat să trimită o adresă procurorului general prin care să ceară precizări legate de eventuala declanşare a procedurilor prealabile urmăririi penale împotriva ministrului Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi, refuz pe care Vişan l-a considerat abuz în funcţie. "Hotărârile comisiei se iau colectiv, nu individual. În urma votului din 24 iunie s-a decis că nu suntem competenţi să trimitem o adresă Parchetului General", a răspuns Alina Gorghiu.

Spusele acesteia au provocat intervenţia altui democrat-liberal, Sever Voinescu, care a argumentat că nu orice decizie luată prin votul majorităţii este şi legală. Argumentul a fost reluat şi de Cristian Boureanu. Când Gorghiu a încercat să intervină, Boureanu a spus: "Nu mă întrerupeţi... domnişorică!". Apelativul a provocat rumoare în sală. Aura Vasile (PSD) i-a reproşat lui Boureanu că jigneşte membrii comisiei, însă Boureanu a răspuns: "Este un cuvânt din DEX foarte delicat şi foarte frumos". "Să-l păstraţi pentru soţia dumneavoastră!", a replicat Gorghiu vizibil afectată, însă Boureanu a continuat în acelaşi registru. "Discutăm de soţii sau de amanţi? Dacă intrăm în chestiuni de familie, sunteţi într-o situaţie delicată", a afirmat democrat-liberalul.

În faţa acestei situaţii, Nicolae Bănicioiu (PSD) a cerut ca lui Boureanu să nu i se mai dea cuvântul, iar secretarul comisiei, Petru Lakatos (UDMR), a precizat că democrat-liberalul nu a venit cu mandatul de înlocuitor la lucrările comisiei în locul lui Cristian Petrescu. Boureanu s-a apărat susţinând că Lakatos i-a "ascuns" mandatul cu care a venit la comisie. "I-am dat mandatul secretarului comisiei, care nu ştiu ce a făcut cu el. Mi-a ascuns mandatul. Îl acuz că mi-a ascuns mandatul", a afirmat reprezenatntul PDL. Gorghiu a decis să fie suspendate lucrările până când este descoperit mandatul lui Boureanu. "Aştept scuzele dumneavoastră în timpul sau după şedinţă", a adăugat Gorghiu adresându-se lui Cristian Boureanu.

La ora transmiterii acestei ştiri, membrii comisiei au reluat lucrările, fiind audiat fostul preşedinte al ANT, Karoly Borbely.

 

Cotidianul – 1 iulie 2009

 

 

 

Alina Gorghiu, amantlac cu un liberal?

 

Deputatul Cristian Boureanu a facut-o "domnisorica" pe colega sa Alina Gorghiu, apoi a lasat impresia ca deputata liberala ar avea un amant in Parlament.

Pe culoarele Parlamentului circula de ceva vreme zvonul potrivit caruia intre Alina Gorghiu si fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, ar exista mai mult decat stricta colegialitate. Mai mult, surse apropiate conducerii PNL sustin ca intre cei doi ar exista chiar o poveste de dragoste. Democrat-liberalul Cristian Boureanu a reaprins aceste zvonuri, facand afirmatii ciudate la adresa colegei sale liberale. Boureanu a cerut ieri in repetate randuri incheierea activitatii comisiei care o audia pe Ridzi, pe motiv ca DNA a inceput deja cercetarile in acest caz. Presedinta comisiei, liberala Alina Gorghiu, a replicat, precizand ca la Parlament nu au ajuns niciun fel de documente oficiale referitoare la aceasta ancheta a DNA, deci audierea lui Ridzi trebuie sa continue. Boureanu a acuzat-o pe Gorghiu de abuz si a numit-o "domnisorica". Raspunsul liberalei nu a intarziat: "Pastrati acest termen pentru sotia dumneavoastra!". In acel moment, democrat-liberalul i-a replicat, oarecum lipsit de eleganta: "Daca vorbim despre familie, atunci aveti grija ca vorbim despre amanti! Va aflati intr-o situatie delicata!". Afirmatia a starnit rumoare intre membrii comisiei, unii atragandu-i atentia ca a cam sarit calul. Reamintim ca Bogdan Olteanu a divortat recent, iar un coleg de partid, vazandu-l afectat, ar fi afirmat: "Uite cum a renuntat la nevasta-sa, care l-a sustinut atatia ani! Si pentru cine? Pentru fata asta, care a renuntat la Voicu (cel care a trecut-o pe listele PNL la alegerile parlamentare - n.r.) si s-a aruncat in bratele lui Bogdan?!". Rizea i-a oferit flori lui Ridzi

Ridzi i-a iritat pe colegii deputati din comisia parlamentara inca din prima zi, sustinand ca nu vede rostul audierii sale, atata vreme cat DNA a inceput deja cercetarile. "Ne sfidati!", i-a atras atentia la un moment dat deputatul PSD Cristian Rizea, care, ulterior, i-a dat un buchet de trandafiri, precizand insa ca nu l-a oferit pentru a se impaca.

 

CanCan – 2 iulie 2009

 

 

 

Alina Gorghiu (PNL): O decizie salutară a Curţii Constituţionale

 

Deputatul Alina Gorghiu, preşedinte al Comisiei de Justiţie a PNL, salută decizia Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ''decizie care înlătură pespectiva unui nivel de trai lipsit de orice urmă de decenţă pentru milioane de bătrâni''.

''Apreciez că, de această dată, judecătorii Curţii şi-au făcut datoria, dovedind deopotrivă imparţialitate şi discernământ. Oricât de politizată a devenit această instanţă supremă a statului român, iată că judecătorii au acţionat potrivit propriilor conştiinţe'', se arată într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES, de deputatul Alina Gorghiu.

În opinia parlamentarului liberal, ''confruntat cu o asemenea decizie, Cabinetul Boc ar trebui să îşi depună demisia, pentru că, atât juriştii cu experienţă, cât şi oamenii politici responsabili au avertizat în repetate rânduri asupra neconstituţionalităţii prevederilor din legea amintită''.

Alina Gorghiu susţine că ''un asemenea prim-ministru, care girează o lege profund neconstituţională şi eludează Parlamentul prin asumarea răspunderii nu poate ocupa, potrivit minimelor criterii profesionale, nici măcar o funcţie de consilier juridic''.

Ea afirmă în comunicat că decizia Curţii Constituţionale ''încununează politica dezastruoasă şi lipsită de orice reper constituţional a Guvernului Boc'', amintind de verdictele negative ale Curţii, referitoare la directorii din instituţiile deconcentrate.

 

 

Agerpres – 25 iunie 2010

 

 

 

Alina Gorghiu (PNL): În 75% din şcoli se înregistrează fenomene de violenţă

 

Deşi România se află printre ţările în care legislaţia interzice folosirea pedepselor fizice asupra copiilor încă din 2004, potrivit statisticilor, în 75% din şcoli se înregistrează fenomene de violenţă, a declarat, sâmbătă, deputatul liberal Alina Gorghiu, secretar al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, informează Agerpres.

''Cele mai multe acte de violenţă care se întâmplă împotriva copiilor sunt înfăptuite chiar din cercul lor de prieteni şi cunoscuţi şi cel mai grav este atunci când se întâmplă din partea rudelor şi îngrijitorilor. Violenţa în cadrul instituţional este un subiect atât de delicat prin gravitatea fenomenului. Trebuie să înţelegem că aceste evenimente neplăcute care marchează societatea românească în 2011 trebuie privite foarte atent, trebuie studiate şi stârpite. Nu cred că trebuie să avem un comportament de acceptare în faţa acestor fenomene'', a spus Alina Gorghiu la dezbaterea ''Nu lăsa violenţa să conducă familia ta!'', pe care a organizat-o la Palatul Parlamentului.

Dezbaterea a avut ca scop identificarea metodelor de combatere a violenţei şcolare, intensificarea eforturilor pentru securitatea individuală a elevului prin asigurarea serviciilor de pază şi a unor linii speciale de transport către unitatea şcolară, precum şi implicarea mai pronunţată a părintelui în relaţia cu profesorii.

Potrivit deputatului Alina Gorghiu, un studiu UNICEF, efectuat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi cu Institutul Criminalistic, relevă că 60% dintre elevi sunt agresaţi verbal şi fizic în şcoală şi în familie şi că 48,1% din copiii instituţionalizaţi afirmă că au suportat pedepse cu bătaia de la personalul didactic.

Deputatul a adăugat că fenomenul violenţei se poate rezolva, în mod exclusiv, în urma unui dialog cu cadrele didactice, cu familia.

La eveniment au participat psihologi specializaţi în psihologie infantilă, părinţi, directori ai şcolilor în care s-au înregistrat episoade de violenţă juvenilă, dar şi reprezentaţi ai Poliţiei locale

, ai Poliţiei de sector şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

 

Romania Libera – 19 februarie 2011

 

 

 

Ce cred Adriana Săftoiu şi Alina Gorghiu despre "bădăranii din politică" ai lui Paleologu

 

Două femei în politică, ambele deputat, ambele liberale şi ambele la primul mandat propriu-zis de parlamentar, comentează pentru REALITATEA.NET, misoginismul şi bădărănia politicienilor, acuzată de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu.

Deputat PNL, fost consilier prezidenţial, Adriana Săftoiu, pare să fie de acord parţial cu fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, cel care acuza bădărănia politicienilor care alungă femeile din politică.

"Până la un punct, domnul Paleologu are dreptate, sigur că există bădărani în politică, dar nu asta facd ca femeile să nu aibă acces. În trecut numărul femeilor a crescut sub presiunea organizaţiilor internaţionale. Când erau liste de partid, exista acel procent de 25%, dar de obicei femeile erau aşezate pe locuri neeligibile, iar accesul lor era greoi. Odată cu votul uninominal, cred că putem constata că femeile au primit colegii mai grele", spune Săftoiu.

Aceasta crede însă că şi doamnele au o problemă: "Există un anumit misoginism şi din acest punct de vedere nici femeile nu au făcut prea mult pentru a reforma această situaţie. Cred că şi noi avem partea noastră de vină. Unele preiau prea repede atitudinea masculină, altele îşi folosesc feminitatea în mod frivol. În acelaşi timp, unele femei dau impresia că obţin funcţii doar pentru că au fost protejate. Nu e rău să fii recomandată, problema e când accepţi o funcţie care îţi depăşeşte în mod evident competenţele. Sunt puţine femei care după ce au deţinut funcţii, au confirmat. Ne putem întreba ce s-a întâmplat cu doamnele care au fost ministru în guvernul Năstase. Cu excepţia doamnei Andronescu, nu mai ştim. Cred că dacă ar fi mai multe femei în politică lucrurile s-ar schimba în bine. Dar nu aş găsi o scuză pentru această absenţă în bădărania bărbaţilor."

Intrată în Parlament pentru prima dată în toamna anului 2008, deputata PNL Alina Gorghiu, spune că nu se simte dezavantajată în politică de faptul că este femeie. "Declaraţia domnului Paleologu este una cu un subtrat care îmi scapă uşor. Cred că a vrut să dea o mână de ajutor femeilor, dar a ieşit altceva. E foarte bine să fii femeie în politică dacă ştii să fandezi uşor, dacă ai diplomaţie în faţa unor replici mai puţin elegante. Iar ceea ce li se întâmplă femeilor în politică, li se întâmplă în general. Cred că există avantaje şi dezavantaje. Eu nu pot să menţionez un singur handicap fiind femeie în politică. Mai văd că până acum au existat cam două modele în ochii opiniei publice ale femeilor: modelul femeilor uşor masculinizate care au crezut că aşa îşi câştigă respectul bărbaţilor şi cel al femeilor uşor frivole. Eu cred că se conturează în acest moment un al treilea model, cel al politicienilor performante, care fac politică cu succes şi bine pregătite", spune Gorghiu, cea care anul trecut în Comisia Ridzi a fost ţinta unui atac deloc elegant al pedelistului Cristian Boureanu, fiind gratulată cu apelativul "domnişorică".

Alina Gorghiu are şi o explicaţie pentru care sunt atât de puţine femei în politică: sunt puţine în general în partide. "Oricum, mă bucur să constat că suntem partidul cu cea mai mare medie a numărului de femei atât în Parlamentul European, cât şi în cel de la Bucureşti".

 

Realitatea - 21 ianuarie 2010

 

 

 

Deputatul Alina Gorghiu şi-a găsit maşina avariată de furtună

 

Furtuna de luni seară din Capitală a păgubit-o rău pe liberala Alina Gorghiu. Deputatul s-a ales cu maşina lovită destul de grav.

Mini-Cooper-ul era parcat în faţa unui bloc, în zona Aviaţiei. Vântul puternic şi rafalele de ploaie au desprins o bucată cam cât o cărămidă din tencuiala blocului şi aceasta a cazut pe plafonul autoturismului, "şifonându-l" serios.

Paguba urmează să fie estimată, dar Gorghiu se consolează că reparaţiile vor fi acoperite de asigurarea Casco a maşinii.

 

Click – 20 iulie 2010

 

 

 

Alina Gorghiu: O felicit pe doamna ministru Ridzi, trebuia să facă gestul acesta mai demult

 

Preşedintele Comisiei de anchetă în cazul Ridzi, Alina Gorghiu (PNL), a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că o felicită pe Monica Iacob Ridzi pentru gestul "firesc" de a demisiona, menţionând că este o reacţie pe care aceasta trebuia să o aibă mai de mult.

"O felicit pe doamna ministru pentru acest gest de normalitate de care dă dovadă. Cred că e un gest cât se poate de firesc, pe care orice ministru are obligaţia să-l facă pentru încurajarea statului de drept şi democraţiei în România. Este o reacţie pe care, din punctul meu de vedere, doamna ministru trebuia să o aibă mai de mult, dar cu toate acestea mă bucur că vine acum această demisie, înainte de a fi afectată mai mult decât a fost imaginea Guvernului şi imaginea Parlamentului din România", a susţinut Alina Gorghiu.

Deputatul PNL a menţionat că, din punctul ei de vedere, "această demisie nu afectează cu nimic şi nici nu favorizează cu nimic desfăşurarea parlamentară care avea avea loc în speţă pe data de 27 iulie, respectiv sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor".

Gorghiu a subliniat în final că Ridzi îşi va putea demonstra nevinovăţia în faţa organelor de anchetă, exprimându-şi totodată speranţa ca toţi deputaţii să-şi însuşească concluziile raportului în cazul Ridzi.

"Eu, în calitate de preşedinte al Comisiei de anchetă, voi citi raportul Comisiei şi sper ca toţi colegii mei din Camerea Deputaţilor să-şi însuşească punctele de vedere prezentate de Comisia de anchetă în acest raport, fiind convinsă în acelaşi timp că doamna ministru va avea ocazia să-şi demonstreze nevinovăţia în faţa tuturor organelor de anchetă, în faţa cărora şi-a manifestat de-a lungul vremii disponibilitatea de a fi prezentă", a conchis Gorghiu.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, a anunţat, marţi, că îşi dă demisia, după aproape şapte luni de la instalarea în funcţie, spunând că nu vrea să afecteze imaginea Guvernului şi a partidului şi că Alianţa PSD-PNL vrea să menţină subiectul pe agenda publică.

 

Mediafax – 14 iulie 2009

 

 

 

Alina Gorghiu vrea să slăbească

 

Pe deputatul liberal Alina Gorghiu o chinuieşte mai nou obsesia pentru greutatea proprie. Fapt pentru care a organizat o dezbatere publică pe blogul său, unde discută cu cititoarele ei despre... diete, rugându-le pe acestea să povestească din experienţe proprii care sunt cele mai eficiente, adaugând că „după 30 de ani începi să-ţi faci probleme”. Aşa a aflat, datorită cititoarelor dornice să o îndrume, că poate ajunge la o siluetă de invidiat dacă bea ceaiuri şi dacă practică mult sport, combinat cu mâncare sănătoasă. Ba chiar o cititoare îi povesteşte că eforturile de a creşte un nou-născut pot ajuta la pierderea în greutate. Deputatul PNL Alina Gorghiu a primit însă şi câteva sfaturi ironice despre cum ar putea să slăbească, printre care: intrarea în şomaj, dietă formată din ţigări, cafea combinată cu o navetă de 200 km zilnic.

 

Puterea – 23 august 2010

 

 

 

Alina Gorghiu a cazut in depresie

 

Deputata PNL Alina Gorghiu se declara total dezamagita de neputinta de a protesta in Romania.

Intr-o postare pe blogul propriu, intitulata "Liberal dezamagit", Gorghiu spune ca este deceptionata de ceea ce s-a intamplat in ultimele zile in Romania si de lipsa reactiei fata de masurile Guvernului.

"Liberal dezamagit. Asta sunt eu astazi. Si nu din cauza vremii, nici din cauza traficului. Nici macar din cauza neputintei politice care ma copleseste in anumite zile - dar nu azi. Motivul este lipsa capacitatii de a protesta in Romania! Pentru orice cauza, nu neaparat in contextul asta de acum, dar cu atat mai mult in acest context. Atat", afirma Alina Gorghiu.

 

Agentia.org – 1 iunie 2010

 

 

 

Alina Gorghiu, şef Comisia de judecată: "Ministrul Ridzi intră sub incidenţa infracţiunii de delapidare"

 

Şeful Comisiei de Anchetă, Alina Gorghiu, a cazului Ridzi privind folosirea fondurilor MTS în mdo defectuos a prezentat astăzi concluziile după judecarea acestei speţe.

 

"Raportul final al Comisiei are următoarea structură:

 

1. Preambul procedural, cu un termen, 14 septembrie 2009, dată la care trebuia să se încheie ancheta şi care a fost respectat

2. Analiza premiselor

3. Desfăşurarea lucrărilor Comisiei şi programul după care îşi desfăşoară activitatea

4. Problemele identificate în urma audierilor, printre care şi faptul că ministrul Tineretului şi Sportului nu a spus adevărul în faţa Comisiei.

5.1 Comisia constată o serie de nereguli privind gestionarea de fonduri de către ministrul Ridzi

5.2 Ca urmare a concluziilor, Comisia propune un control al Curţii de Conturi asupra contractelor încheiate de MTS cu Artisan SRL şi cu firma Mark.

5.3 Comisia îi propune ministrului Boc să-i ceară domnului preşedinte destituirea ministrului Ridzi

5.5 Comisia de Anchetă propune DNA controlul fluxului de bani rezultat din activităţile de pe 2 mai

 

Avînd în vedere faptele înregistrate în raport, se constată că ministrul Monica Iacob-Ridzi intră sub incidenţa infracţiunii de delapidare.

Doamna ministru Iacob-Ridzi se face vinovată şi de abuz în serviciu, a dat dovadă de lipsă de responsabilitate şi de rea voinţă în gestionarea fondurilor de stat".

 

Gazeta Sporturilor – 9 iulie 2009

 

 

 

Alina Gorghiu despre atacul ANC la adresa avocatilor

 

Deputatul Alina Gorghiu a dat publicitatii astazi, 10 februarie 2011, un comunicat prin care solicita ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, un punct de vedere public fata de recomandarea Autoritatii Nationale de Cetatenie postata pe site-ul sau catre cei care solicita redobandirea cetateniei romane privind „evitarea intermediarilor (inclusiv avocatilor) ce pretind contracost servicii de cetatenie, care tin de competenta Autoritatii si nu au acoperire legala”. In textul aceluiasi mesaj, dupa ce se mentioneaza ca ANC nu percepe taxe pentru solutionarea dosarelor, se precizeaza ca este respinsa „orice forma de corupere si coruptie”.

Asocierea termenilor „intermediari”, „avocati” si „coruptie” este de natura sa creeze in mod automat premisele impresiei de ilegalitate asupra activitatii intregului corp profesional avocatesc. Deputatul Gorghiu subliniaza ca ia nastere astfel un “precedent periculos pentru prestigiul si demnitatea corpului avocatilor prin postarea mesajului respectiv, cel putin jignitor la adresa acestora”.

Statutul Profesiei de avocat prevede la art. 7 alin. 3 ca “in exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt ocrotite de lege”.

 

Juridice.ro – 10 februarie 2011

 

 

 

Alina Gorghiu - noua stea din constelaţia Olteanului

 

Un nou star răsare pe orbita politichiei dåmboviţene, multifuncţionala, supersonica Alina Gorghiu, venită de departe în politica mare, tocmai din Tecuci. Alina e prezentă orişiunde, vorbeşte despre orice, este intromisionată în toate domeniile posibile - de la politica externă pe relaţia Est, la sport, la cercetare, de la învăţămånt la crosuri pentru burtoşi, talonată aproape întotdeauna de Bogdan Olteanu, vechi partener de pe vremea cånd micuţei tecucence abia îi înmuguriseră tuleiele politice.

Dacă PNL-ul ar fi un avion, probabil că Alina ar putea fi paraşuta PNL-ului, dar cum PNL-ul nu are aripi şi nu zboară, ci mai degrabă se scufundă, asemănarea Alinei cu o paraşută este caducă.

Atributul de supersonică acordat Alinei Gorghiu în schimb nu este deloc caduc deoarece ea a declarat în noiembrie 2008 că în 26 de zile de campanie a avut 2.500 de întålniri electorale, adică o medie de 100 de alegători rezolvaţi pe zi, sumă pe care o altă Alina, (Alina Plugaru) din alt domeniu apropiat politicii, nu ar avea şanse să o atingă nici dacă ar folosi toate cuceririle tehnicii moderne.

Aşadar, Alina cea supersonică ar putea fi noua stea a PNL, dacă avem în vedere prezenţa sporită a acesteia în spaţiul politico-mediatic - desigur, la Trusturile angajate responsabil în politică mai ales alături de PSD.

Filiera Hrebenciuc-Bogdan Olteanu este încă activă şi produce rezultate în lansarea şi ascensiunea noilor talente ale mediului politic feminin, chiar dacă handicapul provincialismului atârnă greu. În compensaţie, Alina are parte de aprecierea şi suportul entuziast al fostului copil de mingi al tenismenului Hrebenciuc, Bogdan Olteanu, care a negat cu hotărâre că între el şi micuţa tecuceancă ar fi şi altceva decât atracţia (şi subordonarea) firească pe linie de partid.

 

Alina Gorghiu şi politica externă a României

 

Lansarea la debutul acestui an pe traseele înalte ale politicii a Alinei s-a produs la începutul campaniei electorale pentru prezidenţiale alături de prezidenţiabilul Crin Antonescu. Alina Gorghiu s-a introdus la vârf în „teme tari“ ale PNL, respectiv în ecuaţia discursului electoral al PNL axat pe „tematica Moldovei“.

În timp ce Crin se producea acuzându-l cu pletele vâlvoi şi cu clăbuci la guriţă pe Traian Băsescu că „a promovat politici iresponsabile“ pe relaţia cu Moldova, moldoveanca Alina şi Olteanu (oltean doar după nume că pe fond este evreu-ungur, crescut din răsadul kominternistei Gisella Vass) au organizat o întrunire la Parlament, unde s-au făcut că „analizează responsabil“ situaţia Moldovei, invitând organizaţii ale studenţilor basarabeni din România, aflaţi la studii la Bucureşti.

Responsabila tecuceancă a uitat însă, la dezbaterea intitulată pompos „Soluţii europene pentru o democraţie reală în Republica Moldova“, să povestească studenţilor basarabeni partea cea mai trendy a istoriei „implicării responsabile“ a liberalilor în „tematica Moldovei“. Interfaţa legăturii cu Moldova, PNL şi-a creat-o cu un cunoscut agent de influenţă al Rusiei, ca şi Vladimir Voronin, respectiv cu Serafim Urechean, fost primar al Chişinăului, numit de un alt performant „caghebist de omenie“, Piotr Lucinschi. Formaţiunea lui Urechean, AMN, a fost coordonată personal, în campania electorală din 2004, de Gleb Pavlovski, şeful campaniei electorale din Rusia a lui Vladimir Putin.

Agentura rusească de la Chişinău, drapată în ţoale evropeneşti a fost propulsată chiar de Tăriceanu în forurile europene liberale. Urechean, politicianul care deplângea în ziarul rus „Noviie Izvestia“, în 2005, scăderea implicării ruse în Moldova, a fost introdus pe uşa din faţă a internaţionalei liberale personal de Călin Popescu Tăriceanu, în luna aprilie a anului 2007, la Zagreb, în Croaţia.

 

Relaţia PNL-Moscova pe filiera Chişinău

 

Rusia a căpătat astfel, indirect, încă un vot la nivel european prin Urechean, „europeanul liberal“, acelaşi care, anterior, în septembrie 2006, semnase un acord de colaborare intimă cu Edinaia Rossia, (Rusia Unită) imediat după semnarea unui acord identic cu Partidul Naţional Liberal din România.

Desigur, Urechean a negat că AMN a semnat un acord cu „Edinaia Rossia“ (formaţiunea lui Putin aflată la guvernare la Moscova), dar evident Urechean minţea. Până la urmă l-a dat de gol pe Urechean chiar Constantin Kosaciov, preşedintele comisiei prezidiului pentru relaţii economice al Edinaia Rossia, care a ieşit public şi a afirmat, ca să fie lucrurile clar înţelese, că „relaţiile moldo-ruse necesită o atenţie sporită şi un control politic cât mai ferm“.

Desigur, domnişoara Alina din Tecuci, mai fragedă în politică, nu poate fi făcută responsabilă pentru năzdrăvăniile unor bătrâni colonei de teapa lui Meleşcanu, însă poate fi chestionată asupra inocenţei sale în afaceri - unde ingenua moldoveancă s-a lansat cu puterea tinereţii izbândind alături de oameni grei, mai ales datorită gradelor grele de pe epoleţi.

 

„Băieţii deştepţi“ şi „fetele deştepte“ din energie

 

Firma în care a debutat în viaţa economică la vârf domnişoara Alina Gorghiu Ştefania - MEC Media SRL - a primit din partea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti un premiu pentru „cea mai bună microintreprindere din domeniul producere, transport şi distribuţie a energiei electrice“. În firmă, înainte de apariţia fulgurantă a energeticei Alina, se rulau sume de ordinul sutelor de milioane maximum - pe 2004 profitul a fost de 106.320.000 de lei vechi şi rulajul de 940.483.000 de lei vechi. După apariţia Alinei, firma a primit licenţă de la ANRE, şi-a schimbat numele în Green Energy, iar cifra de afaceri a săltat brusc la un ordin superior, de 159.925.100.000 de lei vechi şi cu un profit de 28.171.910.000 de lei vechi. Zecile de miliarde profit ieşeau din distribuţia şi comercializarea energiei, treaba principală a „băieţilor deştepţi“ şi, iată, a „fetelor deştepte“.

Societatea MEC Media transferată din sectorul publicitar în domeniul distribuţiei de energie sub numele de Green Energy este administrată de o firmă care se ocupă cu agricultură verde, respectiv cu porumbul. Medieval Grup - administrator al SC Green Energy SRL - are ca obiect principal de activitate „cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante“, însă nu acesta pare a fi principalul său atu, ci administratorul care se numeşte Lucian Bădescu, fiul generalului SRI Dumitru Bădescu, fost şef al Diviziunii Contrainformaţiilor Economice SRI în perioada Măgureanu, pensionat în final în 2006.

Numele generalului Bădescu a apărut în multe ecuaţii complicate ale perioadei Măgureanu, scandaluri de răsunet, deşi omul era un veritabil profesionist, ţinând în mână tot ce mişca pe sectorul economic al României. Informaţiile nu i-au prins rău dacă avem în vedere că familia sa a prosperat în domeniul fragil al economiei de piaţă - trecând prin plante verzi, porumb şi alte cereale şi ajungând apoi direct la energie verde.

Lucian Bădescu a afirmat pentru presă că nu are nicio legătură specială cu liberala Alina Gorghiu - „o prietenă a asociaţilor“ şi a susţinut că întâmplător MEC Media s-a schimbat în Green Energy tocmai când firma a semnat un contract cu o societate producătoare de turbine eoliene. Tot întâmplător, MEC a luat licenţă de la ANRE exact după ce a intrat Alinuţa în firmă.

 

Coincidenţă, numele tău este Alina!

 

De asemenea, tot o simplă coincidenţă este şi trecerea de la porumb şi publicitate la energie, respectiv de la sume modeste la sume gigantice ale profitului - „tata nu mi-a dat nicio mână de ajutor“, a afirmat fiul, negând orice amestec al tatălui în Green Energy sau în alte firme. Dacă fiul generalului a fost lăsat de izbelişte de tată, nu acelaşi lucru se poate spune în cazul Alinei. Desigur, tot întâmplător probabil, pe timpul liberalilor, tatăl Alinuţei a ajuns director al Electrica SA, ca energia verde să mişte cât mai coerent lucrurile, pe un traseu eolian cât mai bănos, aproape supersonic.

Nu ştim dacă contribuţia în firmă a Alinei a fost una determinată de competenţa sa fenomenală în ale energiei verzi sau una strict ilustrativă ori dacă ea se afla acolo doar pe post de breloc al colegului ei Bogdan Olteanu, cu care împărţea aceeaşi cameră, respectiv camera Cabinetului Parlamentar al lui Bogdan Olteanu din strada Nicolae Bălcescu nr. 21, unde era înscrisă firma sa „Gorghiu & Asociaţii - Servicii de consultanţă SRL“ cu sediul social.

Ştim însă că, la vremea fondării firmei cu Bogdan Olteanu, Alina era membră în Consiliul de Administraţie al RAAPPS - am aflat chiar de pe site-ul dumneaei - iar sediul firmei sale şi al partenerului Bogdan Olteanu se afla într-un spaţiu RAAPPS, deşi RAAPPS nu şi-a dat acordul pentru ca în sediul oferit pentru activităţile de circumscripţie electorală al lui Bogdan Olteanu să funcţioneze şi firma domnişoarei din CA, Alina Gorghiu, cea pe care o vedem acum pretutindeni dând lecţii moraliste în dreapta şi în stânga (mai puţin sau deloc în stânga - nu ne amintim ca don’şoara Gorghiu să hăulească pe holurile Parlamentului pe tema dosarului Năstase, par examplu).

 

Curentul – 30 iunie 2009

 

 

 

Alina Gorghiu scoate bani frumosi din legile promovate de ea in parlament

 

Cum funcţia obţinută în Parlamentul României de către Alina Gorghiu, respectiv de deputat, trebuia exploatată la maxim de către aceasta, mai ales că trebuia să scoată şi „pârleala“ din vremea campaniei electorale, tânăra penelistă a şi găsit soluţia! Ea a iniţiat o lege, a reuşit s-o treacă de Parlament, prin mijloace specifice, iar în baza actului normativ şi-a făcut o mică afacere cu profit pe termen lung. Concret, este vorba despre Legea medierii, primul proiect normativ al tinerei speranţe liberale, după cum ea însăşi susţine pe blog, act care a fost adoptat de Parlament în noiembrie 2009.

„Azi sunt fericită! ))) Astăzi a fost adoptat primul meu proiect de lege, cel referitor la ultima profesie liberală din România – medierea. Le urez succes tuturor mediatorilor şi sper să fie astăzi un nou start al profesiei“, scria extrem de entuziasmată Alinuţa imediat după adoptarea actului normativ, făcându-şi socotelile pentru viit