Cristian Stanciu: „Actualul sistem de vot este în beneficiul unei administraţii mai eficiente”

Cristian Stanciu, liderul consilierilor PSD din Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi, vorbeşte despre scandalul cu iz penal care a zguduit din temelii instituţia judeţeană în actualul mandat şi despre efectele pe care le-au avut „mascaţii” asupra activităţii angajaţilor * social-democratul este de părere că ultimii patru ani au fost rodnici pentru judeţ, ajungându-se la consens politic pe mai multe proiecte majore de investiţii, amintind aici Masterplanul de drumuri judeţene, modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi şi Masterplanul de apă şi canalizare * vicepreşedintele pesediştilor ieşeni aduce în discuţie şi noile modificări ale legii electorale, ce prevăd ca şeful judeţului să fie stabilit, prin vot secret, de consilieri

 - La sfârşit de mandat, care sunt principalele proiecte ale judeţului pe care consilierii le pot încadra la secţiunea „reuşite”? Dar la secţiunea „investiţii neinspirate”?

- Consider ca cea mai mare reuşită a acestui mandat o constituie consensul politic de care s-a putut da dovadă atunci când a fost vorba de marile proiecte de dezvoltare a judeţului. Plecând de la acest principiu, rezultatele nu au întârziat să apară. Modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi, Masterplanul drumurilor judeţene şi optimizarea acestuia, Masterplanul reţelei de apă şi canalizare din judeţul Iaşi sau Sistemul de Management Integral al Deşeurilor sunt câteva dintre proiectele care s-au concretizat în acest mandat şi care au fost susţinute de către toate partidele politice şi în special de către majoritatea PSD din Consiliul Judeţean, al cărei vot a fost hotărâtor. La capitolul nerealizări pot exemplifica situaţia Centrului Expoziţional Moldova, dar şi a Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis care, deşi sunt obiective noi, în care s-au investit aproximativ 20 milioane de euro, nu sunt utilizate în mod eficient şi nu-şi realizează la capacitate maximă funcţiile pentru care au fost concepute. Sper ca în următorul mandat să dam eficienţa necesară acestor investiţii prin identificarea de soluţii în concordanţă cu cerinţele actuale ale economiei de piaţă.

- Care sunt principalele proiecte judeţene pe care social-democraţii îşi vor canaliza atenţia, dacă vor obţine majoritate în CJ?

- Cred că proiectele judeţului trebuie abordate în primul rând strategic. Nu cred că o enumerare şi o abordare punctuală a unor proiecte reprezintă cheia dezvoltării judeţului nostru. În acest sens aş face menţiunea că judeţul Iaşi este cel mai mare judeţ din România, cu aproape un milion de locuitori. Din această perspectivă, dar şi a faptului că ne dorim la Iaşi un pol de dezvoltare regională, ne propunem o viziune realistă pentru un milion de locuitori ai judeţului care aşteaptă să trăiască mai bine, în condiţii civilizate şi în siguranţă. Plecând de la acest deziderat cred că putem discuta de obiective, de obiective specifice, de direcţii de acţiune şi de proiecte pe termen scurt, mediu şi lung. De asemenea, proiectele pe care ni le propunem trebuie abordate în două moduri: cele care asigură normalitatea şi cele care asigură dezvoltarea. Ştim cu toţii cât de importantă este autostrada Iaşi – Târgu Mureş, ştim cu toţii cât de important este Spitalul Regional de Urgenţă, însă acestea sunt proiecte de durată şi trebuie abordate în paralel cu cele care asigură subzistenţa şi normalitatea în judeţul nostru. Aici mă refer la Aeroportul Internaţional Iaşi care trebuie dezvoltat la maximum pentru că deocamdată acest obiectiv ne asigură comunicarea şi conexiunea cu Europa, la reţeaua de drumuri judeţene şi comunale, pentru că oamenii s-au săturat de noroaie, la reţeaua de apă şi canal din judeţul nostru a cărei importanţă cred că nici nu mai trebuie detaliată, dar şi la alte proiecte care pot genera un trai decent în judeţul nostru, asa cum au toţi cetăţenii din oraşele civilizate ale UE.

- Având în vedere că mai mulţi angajaţi ai Consiliului Judeţean Iaşi fac obiectul unui dosar penal, aţi resimţit în colaborarea cu restul funcţionarilor publici o reticenţă în desfăşurarea activităţilor cotidiene?

- Da, această teamă este evidentă şi cu repercusiuni destul de grave asupra activităţii CJ, în unele situaţii ducând chiar şi la blocaje. Aş exemplifica aici activitatea Direcţiei de fonduri europene din cadrul CJ Iaşi care, practic, lucrează la cote de avarie, având în vedere lucrurile care s-au petrecut în CJ Iaşi. Destul de multi angajaţi ai CJ Iaşi au ales să-şi schimbe locul de muncă, iar alţii sunt în căutarea altui loc de muncă şi mă refer aici la Direcţia economică, la Direcţia proiecte, dar şi la Direcţia juridică. Cred că responsabilităţile pe care au conştientizat că le au acum sunt în disonanţă cu nivelul de salarizare, iar aceasta îi determină să se orienteze spre un raport muncă-beneficii mai echilibrat.

- Consideraţi că declanşarea acestui scandal cu iz penal a adus prejudicii de imagine instituţiei judeţene?

- Fără doar şi poate, pe termen scurt imaginea CJ Iaşi a fost afectată, însă cred că acest prejudiciu de imagine se va diminua odată cu trecerea timpului şi odată cu intrarea într-un nou mandat politic şi administrativ. Pe de altă parte, cred că şi conjunctura generală din ţară oferă o circumstanţă atenuantă în sensul că în 30 de consilii judeţene au fost semnalate probleme de legalitate care au generat, firesc, prejudicii de imagine şi nu numai.

- Se apropie alegerile locale. Ce părere aveţi despre modificarea sistemului de vot în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui de CJ de către consilieri. Este benefic?

- Părerea mea este că actualul sistem de vot, care vizează alegerea preşedintelui de consiliu judeţean de către consilieri, este în beneficiul unei administraţii mai responsabile, mai eficiente şi am să vă explic de ce: am făcut parte din CJ Iaşi şi în momentul în care preşedinte de consiliu a fost domnul Lucian Flaiser (ales de către consilieri-n.r.) şi în mandatul în care preşedinte a fost domnul Constantin Simirad (ales uninominal-n.r) şi în mandatul în care preşedinte a fost domnul Adomniţei (ales uninominal-n.r). Statistic, calitativ şi cantitativ, marea majoritate a proiectelor Consiliului Judeţean Iaşi au fost iniţiate şi aprobate în mandatul domnului Flaiser, următorii fiind doar continuatorii acestor proiecte sau cei care au finalizat, din punct de vedere executiv, ceea ce s-a propus în respectivul mandat. Acest lucru a fost posibil deoarece majoritatea din consiliul decidea preşedintele şi, implicit, ordonatorul de credite. Cu alte cuvinte, deliberativul era legat ombilical de Executiv, responsabilitatea revenind tuturor, atât consilierilor care deţineau majoritatea, cât şi preşedintelui. Nu în ultimul rând, părerea consilierilor era foarte ascultată pentru că preşedintele depindea, în fond, de votul lor. În momentul introducerii votului uninominal pentru preşedintele de CJ, lucrurile s-au schimbat, legea generând o bicefalitate a puterii din consiliu: pe de o parte majoritatea care aprobă toate proiectele Consiliului Judeţean, iar pe de altă parte, preşedintele de consiliu care este ordonator de credite, dar care nu-şi poate impune punctul de vedere dacă nu deţine şi majoritatea în Plen. De aici disputele interminabile, lipsa de dialog, lipsa de construcţie care a fost generată în ultimii opt ani, deci pe parcursul a două mandate în consiliu. Consider că revenirea la sistemul iniţial de votare a preşedintelui va îmbunătăţi relaţia dintre Deliberativ şi Executiv, iar proiectele administrative vor fi votate şi implementate mult mai uşor decât până acum.

- În contextul noilor modificări legislative, PSD este mai avantajat în câştigarea şefiei judeţului?

- Partidul Social Democrat este cel mai mare partid din România, iar PSD Iaşi este una dintre cele mai puternice organizaţii din ţară, având cel mai mare număr de primari din judeţ şi majorităţi în foarte multe consilii locale, inclusiv la Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal Iaşi. Aceste lucruri cred că sunt relevante în obţinerea preşedenţiei CJ Iaşi şi mai puţin sistemul de vot. Cu toate acestea, paradoxal, s-ar putea ca sistemul de vot indirect al preşedintelui de consiliu să ne dezavantajeze. Imaginaţi-vă că PSD obţine la Iaşi cel mai bun scor electoral, de peste 40%, însă toţi ceilalţi se aliază în Consiliul Judeţean şi formează majoritatea, desemnându-şi preşedintele. În antiteză, un vot uninominal ar fi putut conferi PSD-ului din start preşedintele, la un scor electoral de peste 40% din sufragii. Cu toate acestea, rămân la părerea că democraţia în România trebuie sa funcţioneze la nivelul judeţelor, prin forţa „parlamentelor judeţene” şi nu prin crearea unor „baroni” judeţeni aleşi uninominal.

- La nivelul judeţului Iaşi consideraţi că veţi rămâne fruntaşi la numărul de primari, ca în prezent? Care este targetul pe care PSD Iaşi şi l-a propus pentru locale?

- Aşteptările noastre la nivelul judeţului Iaşi sunt undeva la peste 40% din opţiunile electorale şi acest fapt se datorează în primul rând primarilor PSD care sunt cei mai buni experţi electorali. Ei „seamănă” practic proiecte în localităţile lor şi culeg voturi. Avem primari foarte gospodari, primari care pot face cu succes subiectul unor exemple de bune practici în tot judeţul şi chiar în ţară. Având în vedere că în momentul de faţă suntem în pole-position la numărul de primari, având 65 din 98 posibili, cred că un obiectiv de menţinere a numărului de primari existent este unul firesc.

- În ce localităţi ale judeţului nu aveţi „emoţii” că veţi câştiga? Unde este PSD cel mai bine cotat?

- Ar fi o imprudenţă din partea mea, în calitate de director judeţean de campanie, să nominalizez acum localităţile în care vom câştiga şi localităţi în care avem emoţii, însă va pot spune că în urma unei analize efectuate la nivelul staff-ului judeţean de campanie putem aprecia că în aproximativ 50 de localităţi vom câştiga, în 28 ne vom „bate”, cum spunem noi, iar în aproximativ 20 de localităţi au şanse mai bune alţi candidaţi. În toate cazurile, cred ca vom obţine cel mai mare număr de primari din judeţul nostru, menţinându-ne poziţia de partid - lider la nivelul judeţului Iaşi.

A consemnat Anca BURNICHE