DECIZIE: CCR desfiinţează încă două articole din Codul de Procedură Penală

În ziua de 19 septembrie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

I. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.282 alin.(2) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale încălcate.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.282 alin.(2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulităţii relative, este neconstituțională.

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că excluderea, prin dispozițiile de lege criticate, a posibilității ca judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată să ia în considerare, din oficiu, încălcările dispozițiilor legale care atrag nulitatea relativă a actului, aduce atingere, în principal, prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității și ale art.124 referitor la înfăptuirea justiției.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

II. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane:

a) soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului;

b) persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al inculpatului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituțională.

În motivarea deciziei sale, Curtea a constatat că, deși legislația procesual penală română se numără printre cele care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de persoane, legiuitorul român nu a reglementat acest drept într-o manieră clară, accesibilă şi previzibilă, întrucât categoriile de beneficiari nu sunt clar delimitate, fiind încălcate dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție.

Totodată, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, în cazul în care convieţuiesc ori nu mai conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul (concubinii/foștii concubini ai suspectului sau inculpatului), este neconstituțională, întrucât aduce atingere dispozițiilor art.16 alin.(1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii raportat la art.26 alin.(1) referitor la viața familială, din Legea fundamentală. Curtea a reținut că temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se află în sfera de protecție a relațiilor de familie, iar noţiunea de „viaţă de familie” nu este restrânsă doar la familiile bazate pe căsătorie şi poate include alte relaţii de facto. Așa încât, câtă vreme principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, Curtea a constatat că nu există niciun motiv obiectiv și rezonabil pentru care concubinii/foștii concubini ai suspectului sau inculpatului să fie excluși de la dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martori în procesul penal.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Neamț – Secția penală.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.