Deputatul Camelia Gavrilă comentează implicaţiile dezvoltării urbane - traficul aglomerat, poluare, riscuri, dar şi soluţii posibile pentru un urbanism inteligent

COMUNICAT DE PRESĂ

Deputatul Camelia Gavrilă comentează implicaţiile dezvoltării urbane - traficul aglomerat, poluare, riscuri, dar şi soluţii posibile pentru un urbanism inteligent 

 Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, semnalează  problema dezvoltării urbane tot mai accentuate a marilor oraşe din ţara noastră, care aduce noi provocări din punctul de vedere al confortului urban, al unei vieţi sănătoase şi din perspectiva a ceea ce numim oraş modern sau smart city. Termenul de smart city este utilizat pentru a desemna oraşele care apelează intensiv la tehnologiile noi, dedicate  îmbunătăţirii serviciilor publice, creşterii nivelului de confort al cetăţenilor din localităţile urbane şi rurale, eficientizării consumurilor de resurse şi reducerii cheltuielilor pe termen mediu şi lung.

Declaraţia politică se referă  la situaţii grave, la cote diferite, cu care se confruntă atât municipiul Iaşi, cât şi toate marile oraşe din România, probleme ce ţin în special de aglomerarea traficului rutier şi afectarea mediului ambient, odată cu o alarmantă creştere a numărului de autovehicule.

Traficul îngreunat este primul efect vizibil al eliminării taxei de timbru şi din ce în ce mai dificil de gestionat. Capitala României se află pe primele poziţii la nivelul Uniunii Europene cu privire la traficul dificil, iar în Iaşi situaţia este asemănătoare, întrucât  la orele de vârf există aceeaşi problemă, cu toate că au fost implementate sisteme inteligente de semaforizare 

 Poluarea reprezintă un alt efect negativ în contextul dezvoltării oraşelor şi al creşterii numărului de autovehicule, unele dintre acestea second-hand, profund poluante. Se constată o valoare ridicată a indicatorilor de poluare în oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov, iar acest lucru are efecte imediate în privinţa sănătăţii cetăţenilor. Semnificativ este faptul că în anul 2017 au fost înmatriculate 624.000 de autoturisme, dintre care 519.000 maşini second-hand. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, afirma faptul că după unele estimări, 23.000 de decese au loc anual în România din cauza poluării aerului cu anumite particule nocive.

În mod firesc, sunt numeroase provocări legate de dezvoltarea durabilă a oraşului, de asigurarea unui echilibru între confort şi câştig economic, condiţii moderne/modernitate şi sănătate, decongestionarea reţelelor aglomerate, eliminarea poluării. Dincolo de dezvoltarea arhitecturală şi frumuseţea acestor oraşe regăsim încă suficiente contraste, care nu ne aproprie de ceea ce numim smart city sau oraş modern european. 

Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, prezintă în faţa Plenului Camerei Deputaţilor un cumul de soluţii menit să rezolve aglomerările urbane cauzate în mare parte de o îmbătrânire accentuată a parcului auto.

 

”Dezvoltarea infrastructurii rutiere este un demers logic şi normal pentru calitatea unei societăţi moderne. Cu toate acestea, se pare că România nu poate să treacă în fapt la implementarea unor demersuri clare şi punerea în practică a master planurilor asumate. Ziua în care se va circula pe şoseaua de centură a oraşului Iaşi pare să fie încă departe, deşi atât factorii de decizie, cât şi ieşenii, în general, doresc soluţionarea acestei probleme în cel mai scurt timp. Iaşul este un oraş universitar aglomerat, dar şi un oraş de frontieră, iar prezenţa autovehiculelor grele spre şi dinspre Vama Sculeni reprezintă un alt element ce contribuie la aglomerare şi la poluarea masivă. Trebuie precizat faptul că oraşele din România au la bază o infrastructură rutieră adecvată doar pentru un număr redus de autovehicule, un sistem corelat cu situaţia şi datele din perioada comunistă, în timp ce progresul tehnologic, evoluţia societăţii au generat un alte contexte şi alte dezvoltări urbane”, apreciază deputatul Camelia Gavrilă.

Decongestionarea traficului în zonele aglomerate, prin oferirea variantelor ocolitoare şi crearea unui sistem rutier inteligent pentru orele de vârf, este o soluţie reală, aplicată cu succes la nivelul marilor oraşe europene. Primăria Municipiului Iaşi a interzis accesul vehiculelor grele în centrul oraşului, măsuri benefice, dar nu suficiente. Implementarea Sistemului de Management al Traficului în Municipiul Iaşi este depăşit şi nu reprezintă o măsură suficientă pentru un oraş în plină dezvoltare, iar această situaţie se regăseşte la nivelul tuturor marilor oraşe din România.

Prezenţa parcărilor în punctele cheie ale oraşului. Un număr mare de maşini, retrocedarea unor terenuri ce ar fi putut susţine crearea de parcări, lipsa unor investiţii consistente în amenajarea unor noi locuri de parcare de reşedinţă în oraşele mari  au făcut ca procesul găsirii unui loc de parcare să devină o adevărată aventură. Prezenţa acestora este necesară şi urgentă. Primăriile trebuie să prioritizeze realizarea unor spaţii destinate parcărilor cu sau fără taxă, iar efortul financiar trebuie susţinut prin proiecte europene, în colaborare cu ministerele de resort şi consiliile judeţene. Ne confruntăm cu  lipsa spaţiilor pentru realizarea acestor parcări, dar observăm în ţările europene module de tip ”smart-parking” pentru a rezolva problema locurilor de parcare de lângă blocuri sau parcările subterane/supraterane, evident cu toate costurile aferente unor asemenea demersuri.

O altă  soluţie este reprezentată de încurajarea folosirii transportului public în comun şi utilizarea mijloacelor de transport ecologice,  precum bicicletele, transportul electric etc. Prezenţa campaniilor de informare în România este vizibilă, dar efectele nu sunt, încă, cele dorite. Mai mult decât atât, amenajarea pistelor pentru biciclete trebuie să fie luată în calcul la modul cel mai serios, dacă dorim ca bicicleta să devină cu adevărat un mijloc de transport cotidian, mai ales pentru elevi, studenţi sau tineri, aşa cum se întâmplă în Finlanda, Olanda sau chiar în Germania, acolo unde curţile liceelor şi campusurile universitare au amenajate locuri de parcare pentru sute de biciclete. a subliniat deputatul ieşean, Camelia Gavrilă.

În concluzie, un prim pas înseamnă, în primul rând, educarea permanentă a locuitorilor marilor aglomerări urbane în spiritul conceptului de smart city, iar soluţiile posibile pot prelua parţial şi etapizat modelele europene. Se impune însă o finanţare adecvată, o preocupare evidentă a Guvernului, mai ales în sens integrator, transministerial - mediu, administraţie şi dezvoltare regională, transporturi, educaţie - fiecare domeniu are un rol, un sens, o responsabilitate în rezolvarea unei teme de actualitate, un subiect complex, grav, dificil. 

 Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.com.