Dezastru naţional la accesarea de fonduri europene

Cu toate că am trecut de jumătatea exerciţiului bugetar 2014-2020 al alocărilor de fonduri ale Uniunii Europene pentru România, până în clipa de faţă nu au fost cheltuiţi nici măcar 10 % din banii alocaţi. Din acest motiv, principalele partide de opoziţie - PNL şi PMP, au depus o moţiune de cenzură la Senat, intitulată „Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă şi în traistă”, prin care solicitau demisia ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Doar că Senatul a respins moţiunea simplă, fiind înregistrate la vot 72 de voturi împotrivă, 40 pentru şi o abţinere.

Ţinta celor două partide de opoziţie nu a fost întâmplător aleasă. Rovana Plumb este un lider important al PSD, cu funcţii importante pe linie politică, inclusiv la conducerea Organizaţiei de femei. Ministrul PSD se prezintă în spaţiul public precum un specialist pe problema fondurilor europene, iar în cadrul programului de guvernare al partidului atragerea fondurilor europene reprezintă o prioritate guvernamentală. În plus, Rovana Plumb nu poate invoca greaua moştenire de la miniştrii care au precedat-o, întrucât ea a mai condus ministerul şi în timpul guvernelor conduse de Mihai Tudose şi Sorin Grindeanu.

Acuzaţiile formulate de PNL şi PMP au fost cât se poate de tranşante. Ele au arătat în moţiune că „incompetenţa, lipsa de profesionalism însemnând inclusiv lipsa de criterii de performanţă aplicate funcţionarilor care ar trebui evaluaţi în funcţie de proiectele implementate cu succes, delăsarea, lipsa de transparenţă de la nivelul ministerului responsabil cu gestionarea fondurilor comunitare au dus la situaţia în care suntem azi”. La acestea se mai adaugă şi lipsa debirocratizării şi a simplificării procedurilor de accesare a fondurilor europene.

Situaţia la care s-a ajuns pe noul exerciţiu bugetar este mai mult decât îngrijorătoare. Întrucât România a deschis competiţiile de proiecte pe bugetul 2014-2016 destul de târziu, accesarea fondurilor europene este mai mult decât modică. În cadrul Programului Operaţional Regional, România are alocate 6,6 miliarde de euro şi nu a cheltuit decât 24 milioane de euro adică 0,37%. În cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (din care ar trebui să fie construite autostrăzi şi căi ferate) România are alocate 9,4 miliarde euro şi au fost absorbiţi 858 milioane euro, însemnând 9,11%. În cadrul Programului Operaţional Competitivitate au fost alocate 1,3 miliarde euro şi cheltuite doar 59 milioane de euro, adică 4,45%. În cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă au fost alocate 0,5 miliarde euro, în timp ce au fost accesate 0,02 miliarde de euro, adică 3,74%.

Situaţia cea mai dezastruoasă este reprezentată de Programul Operaţional Capital Uman, din care ar trebui să investim în formare profesională, iar suma acordată este de 4,3 miliarde şi s-au cheltuit... 0 euro. Trebuie făcută şi precizarea că accesarea fondurilor europene diferă de la situaţie la situaţie. Unele, în principal cele de asistenţă socială, presupun că Uniunea Europeană finanţează proiectul în proporţie de 100%. Altele, şi mă refer aici inclusiv la cele din infrastructură, sunt finanţate de la Bruxelles cu procente cuprinse între 75 şi 90%. Restul trebuie plătit de către statul român. În absenţa banilor de la Guvern, România nu poate lua nici un euro din aceste finanţări. Şi cum guvernele PSD-ALDE au cam fost preocupate de majorări salariale şi pensii, se vede clar de ce accesarea acestor fonduri a început mai greu.

Cu câţiva ani în urmă, într-o declaraţie la un post de televiziune, Corina Creţu, proaspăt devenită Comisar pentru politica Regională a Comisiei Europene, la propunerea PSD, afirma că începând din anul 2018 România ar trebui să aloce din buget pentru construcţia cu fonduri europene a liniilor pentru trenuri de mare viteză. Vedeţi şi dumneavoastră de unde am pornit şi unde am ajuns! Daniel-Valeriu BOBOC