EXCLUSIV Internetul rămâne raiul frustrărilor politice

Deşi românii sunt comozi atunci când trebuie să iasă în stradă pentru a-şi susţine cauza, devin foarte sonori atunci când sunt în spatele monitoarelor şi trebuie să protesteze virtual * cu privire la acest comportament, psihologii sunt de părere că „protecţia anonimatului şi lipsa de sancţiuni” dau glas românilor pe reţelele sociale 

 De la orele de istorie ştim că românii au fost întotdeauna bravi, asumându-şi de fiecare dată responsabilităţile pentru fapte lor. Cu toate acestea, odată cu apariţia noilor tehnologii, românii au transformat internetul în câmp de bătălii, devenind tot mai sonori pe bloguri personale sau pe reţele de internet.

Protestăm, dar pe Facebook

Având în vedere că reţelele sociale permit întâlnirea virtuală a mai multor persoane cu abilităţi sau crezuri comune, internetul s-a dovedit o platformă perfectă şi pentru a face politică. Astfel, au luat naştere diferite comunităţi care, angrenate de orientarea politică comună, duc propriile războaie virtuale, racolând astfel adepţi pentru cauza lor. La o simplă căutare după sintagma „Victor Ponta, demisia” pe una dintre cele mai populare reţele de socializare din România găsim nici mai mult nici mai puţin de nouă grupuri create. Majoritatea având statutul de grup închis, persoanele dornice să se alăture unei astfel de cauze trebuind să ceară permisiunea. Numărul de membri al unei astfel de comunităţi virtuale variază, la fel cum variază şi nivelul studiilor celor care aleg să facă politică pe internet.

 

 

Mesajele şi imaginile postate de regulă sunt sugestive, folosindu-se imperativul pentru a convinge şi mobiliza cât mai multe persoane. Nefiind cenzurate de nimeni, comentariile pe care oamenii aleg să le facă în spaţiul virtual conţin de foarte multe ori un limbaj licenţios. „Atâta timp cât Ponta are în spate o turmă de oi (PSD) majoritar în Parlament, aceştia vor urma şi susţine mereu măgarul din fruntea turmei”, scrie Constantin pe net. Şi George se dovedeşte la fel de sonor atunci când este în spatele monitorului: „Dacă o adunătură de penali pot desfiinţa sau suspenda instituţia în care cred romanii (DNA-n.r.), atunci trăim în ţara lui Papură -Vodă, iar dacă ne uităm doar la televizor şi nu protestăm, atunci ne merităm soarta”, îi îndeamnă George la protest, pe cititori. Cert este că românii s-au învăţat să se revolte numai în mediul online, acolo unde nimeni nu îi trage la răspunde, iar când trebuie să ia iniţiativa şi să lupte pentru cauzele în care pretind a crede, aceştia preferă să rămână pe baricade... în faţa calculatorului. Aceasta este explicaţia care stă în spatele protestelor eşuate din ţară. Reamintim că ultimii care au anunţat cu surle şi trâmbiţe că-i vor scoate în stradă pe români pentru a protesta au fost liberalii, care în ziua de 12 iunie au depus şi o moţiune de cenzură pentru a-l debarca pe Victor Ponta din fruntea Guvernului. Deşi mesajele de mobilizare adresate românilor au invadat toate mediile, oamenii nu au răspuns apelului. Aşa se face că la Iaşi, în capitala Moldovei, s-a adunat o mână de oameni, 90% dintre aceştia activând de partea liberalilor. În aceste condiţii, putem spune că românilor le place să protesteze, dar de acasă.

 

 

Protestatarii virtuali, în atenţia psihologului

Avântul românilor de a protesta pe internet are şi o explicaţie psihologică, experţii fiind de părere că oamenii „încearcă să se piardă în mulţime şi să nu-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce spun”. „De cele mai multe ori aceste grupuri create pe reţelele de socializare permit utilizatorilor să rămână în anonimat, având posibilitatea de a folosi nume false. Mai mult, oamenii sunt tentaţi să se alăture unor grupuri care militează pentru o temă dată, creându-se astfel efectul de turmă, individul având astfel un confort psihic că nu mai luptă singur pentru cauza sa”, ne explică psihologul Lavinia Pruteanu.

Trebuie avut în vedere că internetul reprezintă şi o pârghie de manipulare, mesajele ajungând astfel cu uşurinţă la mase mari de oameni. „Pe internet se întâlnesc persoane cu diferite niveluri intelectuale. Din această masă mare de persoane, cu siguranţă un mesaj politic propagat va fi receptat şi asimilat cuvânt cu cuvânt de acele persoane uşor influenţabile”, punctează psihologul.

Cu privire la mesajele injurioase care invadează spaţiul virtual, specialiştii le pun pe seama frustrărilor pe care indivizii le acumulează de-a lungul timpului. „Comentariile jignitoare sunt rodul unor defulări ale oamenilor. Aceştia aleg însă internetul, deoarece nu sunt sancţionaţi pentru ieşirile lor”, a conchis Lavinia Pruteanu.

Având în vedere că internetul este o resursă pe care mai toate partidele şi oamenii politici o folosesc pentru a-şi face adevărate campanii de promovare, nu ne rămâne decât să cultivăm măcar bunul simţ şi să-i respectăm pe cei din jurul nostru, chiar dacă suntem ascunşi în statele unui monitor! Anca BURNICHE