Iohannis la Consiliul European, o nouă filă în războiul politic intern

Recent, în cadrul vieţii politice interne au apărut speculaţii în legătură cu o eventuală alegere a preşedintelui României Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al Consiliului European.

Deşi la o primă vedere un asemenea scenariu pare de domeniul SF-ului politic, şansele sunt mai mari decât par la prima vedere. Preşedintele României este afiliat oficial la Partidul Popular European, coloratura politică dominantă atât în Consiliu, cât şi în Parlamentul Uniunii Europene. România are, în general, o imagine bună printre ţările din UE, întrucât a susţinut până acum politicile promovate de aceasta (în domeniul imigranţilor sau a sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse) şi nu au existat derapaje precum cele din Marea Britanie, Ungaria, Polonia sau Cehia. O asemenea preşedinţie ar avea şi o valoare simbolică în contextul Brexit. Prin urmare, şansele lui Klaus Iohannis sunt ceva mai mari decât par la prima vedere.

În plan intern, susţinerea politică a unui asemenea demers este importantă, chiar dacă nu decisivă. De când au apărut aceste supoziţii în spaţiul public fiecare a reacţionat în funcţie de propriul interes definit în termenii politicianismului. Chiar dacă recent Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a afirmat că nu comentează speculaţiile, Marian Neacşu, secretarul general al PSD, a afirmat că partidul din care face parte va susţine orice român dacă va candida la o astfel de funcţie. Declaraţia, extrem de abilă şi curtenitoare, ascunde însă dorinţa PSD de a scăpa de Klaus Iohannis din calitate de candidat cu cele mai mari şanse la alegerile prezidenţiale din 2019. În ipoteza în care Klaus Iohannis ajunge preşedinte al Consiliului European el nu mai poate candida pentru un nou mandat.

Fostul preşedinte Traian Băsescu, astăzi lider PMP, a supralicitat afirmând că prin adoptarea la Congresul PSD a unei moţiuni privind priorităţile Românei atunci când va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, Liviu Dragnea a hotărât să îl susţină pe actualul preşedinte să ajungă la Bruxelles, pentru ca Dragnea să ajungă preşedintele României, afirmaţie evident exagerată. Liderul PSD nu are o imagine în spaţiu public prea bună după scandalurile în care a fost implicat în legătură cu modificarea legilor justiţiei, prin urmare şansele lui în calitate de prezidenţiabil sunt din ce în ce mai mici.

Adevăratele probleme într-un asemenea scenariu le-ar avea partidele de dreapta, care s-au identificat până acum cu susţinerea lui Klaus Iohannis (PNL şi PMP) şi care îşi fac calculele politice pornind de la faptul că acesta va candida din nou în 2019. Ori, dacă Klaus Iohannis va merge la Bruxelles, chiar dacă PNL a tot crescut în sondajele din ultima vreme, a crescut şi ca urmare a imaginii bune actualului preşedinte. Iar retragerea sa le-ar putea crea probleme, întrucât crearea unui candidat cere timp. Daniel-Valeriu BOBOC