Lege eşuată, succes politic garantat
Dimensiune font:
În Camera Deputaţilor s-a votat ieri legea care ar fi urmat să stabilească autonomia pentru Ţinutul Secuiesc. Aşa cum era de aşteptat, legea, iniţiată de parlamentarii UDMR, a fost respinsă cu 218 voturi, contra 20.
Legea susţinută de UDMR prevedea crearea unei noi unităţi administrativ teritoriale, numită Ţinutul Secuiesc, pe teritoriul României, din care să facă parte actualele judeţe Harghita, Covasna şi unele teritorii din judeţul Mureş. În noua unitate administrativă, limba maghiară ar fi urmat să fie limbă oficială şi ar fi urmat să fie folosite simbolurile naţiunii maghiare. Teritoriul şi populaţia urmau să fie conduse autonom, având în frunte un Consiliu de Autoadministrare, ales pe baza votului universal, direct, egal, liber şi secret, şi o Comisie de Autoadministrare desemnată de Consiliu. Pe lângă acestea, urmau să funcţioneze şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc.
În favoarea proiectului de lege s-a pronunţat deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy, care a amintit că pe vremuri secuii au luptat în războaie ale creştinilor contra otomanilor, în timpul lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Conform deputatului maghiar, autonomia nu urmăreşte modificări de graniţe, ci doar dreptul la autoconducere, recunoscut pe larg în cadrul Uniunii Europene, oferind ca exemplu cazul Cataloniei.
Contra legii a luat atitudine deputatul PNL Angelica Fodor, care a afirmat că nu este firesc ca în anul centenar 149 de localităţi din judeţele Harghita Covasna şi Mureş să fie propuse pentru o guvernare paralelă în cadrul statului român. În aceeaşi direcţie a adus argumente şi deputatul PSD Daniel Stanciu, că în anul centenarului nu ar trebui create legi care să creeze falii şi ură.
Totuşi, miza acestui demers ar trebui căutată cu adevărat în alt loc. Încă de la început era evident că absolut toate partidele româneşti se vor coaliza contra legii în cauză. Pierderea de popularitate în rândul electoratului ar fi mult prea mare, astfel încât vreunul să şi-o permită. De altfel, nici măcar atunci când partidele de la guvernare au avut nevoie stringentă de UDMR şi au inclus acest partid în arcul guvernamental, chiar dacă maghiarii au cerut autonomia, nu au primit-o. Prin urmare, eşecul legii autonomiei era evident de la început, chiar şi pentru UDMR. Motivele adevărate ale iniţiativei legislative sunt aceea de a realiza un soi de acţiune în oglindă cu momentul centenarului. Activităţile legate de centenar vor permite politicienilor români numeroase discursuri pline de patriotism, în care să îşi afirme devotamentul faţă de ţară. UDMR are nevoie de genul acesta de legi pentru propriu electorat. Când vor fi întrebaţi ce au făcut în anul când se împlinesc o sută de ani de la „anexarea Transilvaniei de către România”, vor prezenta iniţiativa legislativă şi vor afirma că ei au încercat, dar partidele româneşti s-au opus. Este de preferat, totuşi, evitarea genului acesta de abordări, care provoacă dezbinări şi rănesc anumite sensibilităţi, indiferent de ce parte ar fi. Camera Deputaţilor a fost primul for sesizat. Votul decizional va fi în Senat, dar rezultatul este, totuşi, previzibil.
Daniel-Valeriu BOBOC
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau