Majorităţile politice stabilesc preşedinţii de consilii judeţene
Dimensiune font:
Ultimele modificări ale Codului Electoral arată că preşedinţii de consiliile judeţene vor fi desemnaţi din rândul consilierilor, cu majoritate simplă. Aceste modificări sunt contestate de unii parlamentari, care sunt de părere că se poate ajunge la blocarea unor proiecte esenţiale pentru comunitate până ce consilierii se hotărăsc asupra unei persoane care să-i conducă. Principiul acesta va fi aplicat şi pentru desemnarea celor doi vicepreşedinţi ai instituţiei judeţene
Majorităţile de la nivelul consiliilor judeţene pot prelua puterea instituţiei, conform ultimei modificări a Codului Electoral care prevede ca preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi în mod indirect, de către ceilalţi consilieri, cu majoritate simplă. În ceea ce priveşte demiterea şefilor de judeţ, aceasta se poate produce la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total.
La Iaşi, o astfel de decizie este primită cu entuziasm de consilierii judeţeni PSD, care deţin majoritatea în Consiliul Judeţean, având astfel şi putere deplină asupra proiectelor judeţului. „Este o revenire la normalitate, pentru că vor dispărea blocajele din consiliul judeţean, preşedintele fiind susţinut de majoritate. De asemenea, nu va mai fi favorizat fenomenul baronilor judeţeni care merg pe principiul sunt preşedinte ales uninominal, deci fac ce vreau. Vor fi alte rezultate pentru că va exista o asumare a proiectelor judeţului atât din partea majorităţii, cât şi din partea preşedintelui”, a declarat Cristian Stanciu, liderul grupului consilierilor judeţeni PSD. Social democratul îşi susţine declaraţia cu exemple, precizând că „80% din proiectele actuale au fost votate în mandatul domnului Lucian Flaişer când era susţinut de către consiliu, iar următoarele mandate fie au generat blocaj total, cum a fost mandatul domnului Constantin Simirad, fie au generat blocaj parţial, ca în mandatul lui Cristian Adomniţei, unde există consens numai pe anumite proiecte, precum aeroportul, altele fiind sistate”.
Noile modificări ale Codului Electoral îi fac pe social-democraţi să fie încrezători, deoarece prevederile favorizează partidele mari. „Prima şansă în astfel de situaţie revine partidelor de anvergură, în speţă PSD, care de fiecare dată s-a situat în topul preferinţelor electorale”, a explicat Cristian Stanciu.
Citeşte şi PP-DD caută ocrotirea altor partide
În această conjunctură sunt importante şi alianţele cu partidele mai mici, care de regulă obţin posturile de vicepreşedinţi. În acest moment, în interiorul Consiliului Judeţean Iaşi majoritatea este deţinută de PSD, care are şi un vicepreşedinte, pe Victorel Lupu, iar, în urma unei alianţe între social-democraţi şi PP-DD, Alin Aivănoaei s-a dat pe lângă putere, obţinând cel de-al doilea post de vicepreşedinte.
Actualul preşedinte al CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, nu a dorit să comenteze noile modificări aduse sistemului de vot.
Citeşte şi Fost preşedinte CJ Iaşi: „Voi ataca toate hotărârile luate din martie 2014 până în prezent”
Parlamentarii oscilează între păreri pro şi contra
Cu privire la aceste modificări prevăzute de noul Cod Electoral, parlamentarii oscilează între a fi de acord cu măsura alegerii preşedintelui de consiliul judeţean din rândul consilierilor sau a blama această nouă prevedere. „Această experienţă nu este nouă pentru România. Sunt analize care arată că este un lucru bun ca şeful judeţului să fie ales dintre consilierii judeţeni, lucru care sigur dă o notorietate şi legitimitate celui mai bun consilier judeţean să ajungă într-o astfel de poziţie, dar sunt şi alte analize care spun că nu s-ar asigura continuitatea unor proiecte”, explică deputatul Gheorghe Emacu. Cu toate acestea, liderul UNPR Iaşi tinde să se poziţioneze de partea celor care acordă o şansă de reuşită noului Cod Electoral. „În opinia mea poate fi şi această variantă utilă şi eficientă atâta vreme încât consiliul lucrează în mod coerent pentru proiectele judeţului în cauză”, conchide Emacu.
Nu de aceeaşi părere este senatoare liberală Mihaela Popa, care crede că numirea preşedinţilor de consilii judeţene din rândul consilierilor judeţeni prin majoritate simplă ar duce la dezechilibru şi la blocarea proiectelor elementare pentru dezvoltarea unei comunităţi. „Se poate instala în instituţia publică o mare instabilitate, mişcând majoritatea dintr-o parte în alta. Mai mult, trebuie să avem în vedere că preşedintele de consiliu judeţean este cel care semnează şi ordonează creditele, ceea ce înseamnă că şeful judeţului trebuie să aibă o legitimitate şi să se bucure de încrederea electoratului”, explică senatoarea Popa. Potrivit acesteia, noul sistem de vot ar duce la tergiversarea proiectelor deja începute pentru comunitate, până la formarea unei majorităţi care să desemneze cine va fi şeful de judeţ. „Consider că aceasta nu este alegerea cea mai bună şi că un preşedinte de consiliu judeţean ar trebui ales prin vot uninominal. Urmează să avem discuţii în Senat pe baza acestor modificări şi acolo sper să se ajungă la un consens politic, deoarece pot apărea multe urmări negative în urma unui astfel de sistem de vot”, a conchis Mihaela Popa.
Acelaşi principiu urmează să fie aplicat şi pentru desemnarea vicepreşedinţilor de consilii judeţene.
Modificările Comisiei de Cod Electoral urmează să ajungă luni, 9 martie, la Senat pentru dezbatere, după care la Camera Deputaţilor.
* * *
„Prima şansă în astfel de situaţie revine partidelor de anvergură, în speţă PSD, care de fiecare dată s-a situat în topul preferinţelor electorale” - Cristian Stanciu, liderul consilierilor judeţeni PSD
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau