Mihai Chirica: „Nu vreau puterea, vreau să muncesc pentru locuitorii Iaşului!”

Primarul interimar Mihai Chirica îşi prezintă ideile de guvernare locală. Dacă va avea câştig de cauză în alegerile locale din 5 iunie, acesta intenţionează să continue investiţiile în infrastructura rutieră şi transportul în comun, să amenajeze un  număr cât mai mare de parcări, urmând să acorde o mare atenţie şi spaţiilor verzi. Amenajarea spitalelor, susţinerea educaţiei şi a culturii şi sprijinirea mediului antreprenorial sunt doar câteva direcţii ce se regăsesc în planurile social-democratul

- De ce aţi intrat în cursa electorală?
- Din dorinţa de a continua o administraţie care a devenit din ce în ce mai productivă, din necesitatea de a corecta unele lucruri care trebuiau aduse pe un făgaş normal, din dorinţa de a deschide Primăria către cetăţeni, prin măsuri de transparenţă! La Primărie nu te duci ca să conduci, să preiei puterea, mergi să munceşti alături de locuitorii acestui oraş. Am propus, de la început, încheierea unui „contract” corect şi transparent între mine şi comunitatea ieşeană, prin care să ne asumăm fiecare dintre noi drepturile şi obligaţiile pe care trebuie să le respectăm în noul mandat!
- Concret, vorbiţi-ne despre proiectele dumneavoastră pentru comunitatea ieşeană...
- Ideea de la care am pornit în campanie a fost aceea de a promite mai puţin decât voi face. De aceea şi platforma de campanie este dominată de proiecte care pot fi realizate, cu nişte evaluări corecte, încât la sfârşitul mandatului să tragem linie şi să vedem împreună că am făcut mai mult decât am promis! Viziunea asupra unui nou mandat este fundamentată de premisele pe care le-am scos dintr-o analiza tehnică realizată asupra stării comunităţii ieşene. Am întocmit o radiografiere cât se poate de exactă a municipiului, care a arătat că Iaşul este acum în progres şi nu ne lipsesc neapărat banii, ci modul de abordare al resurselor, în ceea ce priveşte optimizarea cheltuielilor, şi programarea lor într-o manieră productivă.
Infrastructura - în nenumăratele întâlniri avute cu ieşenii, aceştia au cerut să finalizăm infrastructura rutieră în zonele de cartier, iar pe această speţă ne-am propus ca în fiecare an să modernizăm minim 40 de străzi. Asta înseamnă că, după un mandat, vom avea minim 160 de străzi reabilitate, care vor conecta în totalitate cartierele din municipiul Iaşi.
Spaţii verzi şi parcări - avem în vedere crearea acelui „plămân al oraşului”, aşa cum au oraşele civilizate din Europa, în sensul în care viaţa activă a comunităţii să se concentreze în nucleul dur al oraşului, iar partea de echilibru pentru mediu să fie asigurată în imediata vecinătate, prin nişte inele concentrice dominate de apariţia unor păduri. În zonele de cartier vom realiza parcări ecologice, pentru unele dintre acestea fiind demarate deja procedurile. Numai anul trecut, prin lucrările de vară şi toamnă, am reuşit să amenajăm 1.500 de locuri de parcare noi, prin exploatarea unor tăpşanelor nefolosite. De la începutul anului, până în prezent, am reuşit să facem 785 de locuri de parcare noi, iar până la finele lui 2016 vom mai realiza încă 1.500 de locuri.
Creşterea securităţii în spaţiul public - vom extinde sistemul de supraveghere video în toate locurile publice, fiind incluse aici grădini publice, parcuri, locuri de joacă pentru copii şi zonele şcolare.
Traficul rutier - pentru mine, dezideratul cel mai important este să reuşesc să arăt că transportul public de călători este atât de eficient încât lumea să renunţe la vehiculul propriu. Ca o măsură a unei civilizaţii europene, dezvoltarea unor capacităţi de transport eficiente, pentru moped şi bicicleta, este o prioritate. Trebuie găsite trasee, chiar din actuala tramă stradală, fără să alungăm pietonul de pe trotuar, ori să ocupăm o bandă din carosabil.
Va trebui să continuăm să înnoim parcul de autobuze, doar cu maşini noi, atâta timp cât le mai putem folosi, până la transformarea întregului transport public local într-unul ecologic şi să accesăm finanţări şi pentru a înnoi parcul de tramvaie. Vom continua dezvoltarea reţelei de linii de tramvai, prin fonduri europene, pe acele tronsoane care au rămas din etapa anterioară (Bucşinescu-legătura cu Calea Chişinăului, strada Pădurii-legătura cu strada Nicoriţă, zona Ţuţora, finalizarea liniei de tramvai din zona industrială până în capătul acesteia şi zona Dancu-n.r.).
Sistemul de sănătate - acest domeniu trebuie abordat din două perspective: cea a educaţiei pentru sănătate, cu rol de prevenţie şi de scădere a costurilor ulterioare de tratare, iar cea de-a doua abordare vizând concret infrastructura. Noi avem în subordine două unităţi medicale, Spitalul de Recuperare şi Spitalul Clinic „Dr. C.I Parhon”, care tind să devină cele mai moderne din municipiu, cu medici din ce în ce mai mulţumiţi de locul de muncă şi cu pacienţi bine trataţi. Priorităţile în noul mandat, pe domeniul sănătăţii, sunt legate de finalizarea unor obiective deja începute: etajele doi, trei şi şapte din Spitalul de Recuperare trebuie modernizate, urmând să fie executate şi lucrările de reabilitare termică a clădirii.
Până la sfârşitul acestui an vor termina şi lucrările la Blocul Operator ORL, care este cel mai mare din România.
Pentru Spitalul „Parhon” deja lucrăm cu o echipă de specialişti la construcţia unui nou ambulatoriu, unde vrem să ducem şi să diversificăm serviciile de dializă, având în vedere şi modernizarea sălilor de operaţii, dat fiind că suntem cel mai important centru de transplant renal din zona Regiunii de Nord-Est.
Vom avea o abordare mult mai riguroasă în zona cabinetelor şi dispensarelor şcolare, în special în cele de stomatologie infantilă, unde se constată o mare deficienţă, în condiţiile în care acestă ramură a medicinei este destul de scumpă şi sunt familii care nu-şi pot permite să-i ducă pe cei mici la cabinete private.
Vizibilitatea oraşului- toţi turiştii care au trecut prin Iaşi au recunoscut calitatea urbană şi culturală pe care oraşul o oferă. Într-o proporţie covârşitoare, aceştia au declarat că oraşul s-a schimbat din rădăcini, că este pe o direcţie bună, turiştii arătându-şi intenţia de a reveni cu plăcere la noi, motiv pentru care vom continua să investim în cultură şi educaţie.
Industria locală - un lucru care a scăpat din viziunea oamenilor politici din ultimii 26 de ani este faptul că brandurile locale, recunoscute la nivel internaţional, au fost ucise. Iaşul a fost cel mai mare producător de fire şi fibre sintetice din Europa, am avut unul din cele mai mari combinate de utilaj greu din Europa...nu ştiu în ce manieră mai putem aduce aceste branduri în Iaşi şi în România, dar cu siguranţă trebuie să exploatăm platformele industriale, prin reinventarea lor la nivel cerinţelor economice actuale. Resursă de muncă cu experienţă încă mai există la noi, dorinţa oamenilor de a-şi continua cariera există, prin urmare ne propunem să venim cu facilităţi importante pentru dezvoltarea de parcuri industriale şi tehnologice pe acele domenii.
Noi am luat anul acesta o decizie foarte înţeleaptă, păstrând Iaşul cu cel mai mic impozit din ţară, la populaţie şi pentru clădirile de producţie, acestă măsură fiind o primă chemare a investitorilor.
Avem nevoie să provocăm în continuare industria IT să crească aici, să mergem în continuare pe acele sectoare de activitate care presupun utilizarea unei forţe de muncă intens specializate, lucru care se poate realiza prin impozite mici, un mediu social favorabil şi transparenţă în decizia administrativă!
Fortus - în acest caz vom avem o abordare pragmatică, motiv pentru care am hotărât ca în contul datoriilor pe care compania le are faţă de comunitatea ieşeană să luăm unităţi productive, pe care să le reactivăm sub statutul de parc industrial şi să găsim investitori care să-şi dorească să le exploateze, să creeze locuri de muncă, iar oamenii care nu-şi mai găsesc loc de muncă la Fortus, să aibă o altă alternativă.
Pieţele - dat fiind că acestea au devenit din ce în ce mai puţin căutate, sub presiunea supermarket-urilor, scopul meu este de a rezolva o chestiune mai veche, prin realizarea unei competiţii fireşti între producători şi magazinele. Vreau să extind Piaţa Nicolina, prin cumpărarea unei suprafeţe de teren sau prin schimb, care va avea un specific aparte, fiind gândită ca piaţă pentru producători. În vizitele pe care le-am făcut până acum în Piaţa Dacia şi Piaţa Alexandru, oamenii au ridicat aceeaşi problemă: 80% din oamenii de la tarabe sunt comercianţi şi 20% producători.
Pentru Piaţa Independenţei trebuie găsite alte valenţe, pentru a nu fi distrusă. Aceasta poate fi transformată în hală multifuncţională, ca de exemplu hală de peşte, că tot nu avem.
Piaţa Dacia trebuie „spălată” de clanurile de comercianţi care au distrus-o, urmând să intervenim şi asupra managementului acestor spaţii.
Târguri tradiţionale- se simte din ce în ce mai mult necesitatea abordării produsului tradiţional, iar odată cu renaşterea pieţei din Păcurari, care a devenit din ce în ce mai atractivă pe perioada weekend-ului cu produse tradiţionale, cred că ar trebui să extindem acestă practică. De exemplu, măcar odată pe lună să facem astfel de târguri prin cartiere, nu doar în zona centrală, de fiecare dată produsele fiind distincte.
A consemnat Anca BURNICHE
* * *
„În noul mandat priorităţile vor decurge de la angajamentele luate deja. Creşterea prosperităţii cetăţenilor, prin atragerea de investitori care să ofere locuri de muncă bine plătite, prin impozite atractive, susţinerea tinerilor, iar aici ne gândim să găsim nişte facilităţi în acordarea unui sprijin pentru construcţia de locuinţe, astfel încât aceştia să poată rămâne acasă, sunt doar câteva din proiecte. Educaţia şi cultura vor fi susţinute în continuare prin finanţări de la bugetul local, pentru că sunt principalul brand al nostru. Vom continua programul de modernizare a străzilor în zonele de cartier, nu numai pe cele mari, la care se adaugă dezvoltarea unor reţele de transport public, care să devină eficiente şi sigure”- Mihai Chirica, primarul interimar al Iaşului şi candidatul PSD la Primărie
* * *
Mihai Chirica este născut în Iaşi, crescut şi educat în Iaşi. După ce a urmat cursurile Colegiului Naţional, a fost studentul Universităţii „A. I. Cuza”, la Facultatea de Inginerie Geologică şi Geofizică, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie. Cu un masterat în inginerie, acesta a urmat şi Şcoala MBA de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Din 2002 activează în cadrul Primăriei, cele mai importante proiecte ale municipalităţii purtându-i semnătura, în calitate de şef al Direcţiei Tehnice.