Moldovenii care l-au salvat pe generalul „girofar”
Dimensiune font:
Senatorii l-au ajutat pe Gabriel Oprea să scape din lațul legii, refuzând să accepte cererea de încuviinţare a urmăririi penale a acestuia. 73 dintre ei i-au ţinut partea fostului UNPR-ist, printre aceştia numărându-se Ionel Agrigoroaei, Ioan Chelaru şi Gabriela Creţu. Dintre cei care nu au avut curaj să-şi asume votul, îi amintim pe Varujan Vosganian şi Florin Constantinescu
Parlamentarii au demonstrat din nou că nu au scrupule, că sunt lipsiţi de milă şi de raţiune, alegând să facă din nou scut în faţa justiţiei. De această dată ştabul pentru care cea mai mare parte a senatorilor au girat este Gabriel Oprea, generalul „girofar” al politicii româneşti, cel care avea în permanenţă nevoie de coloană oficială pentru a se deplasa prin norodul de oameni normali care respectă regulile, stau la semafoare şi muncesc pentru a-şi asigura un viitor. Nenorocirea a făcut ca politrucul să fie oprit din goana sa abia după ce un poliţist de la Rutieră şi-a pierdut viaţă, în timp ce-i croia fostului vicepremier drum prin ambuteiajele capitalei. Şi mai grav este că politicienii români aleg să se opună actului de justiţie şi fac scut în jurul lui Oprea, salvându-l pe acesta de la începerea urmăririi penale, aşa cum au solicitat procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Cine l-a scăpat pe Oprea de urmărirea penală?
Potrivit unei analize făcute în urma filmărilor din Parlament, din cei 73 de senatori care nu au fost de acord ca Oprea să fie investigat, sub urmărire penală, în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină, s-au aflat trei moldoveni, surprinşi în momentul în care introduceau bila salvatoare în urnă. Aceştia sunt Ionel Agrigoroaei, Gabriela Creţu şi Ioan Chelaru, toţi venind din latura social-democrată.
Contactaţi telefonic pentru a ne spune care au fost motivele ce au stat la baza salvării lui Gabriel Oprea, primii doi pesedişti s-au împotmolit în propriile explicaţii. „Din punctul meu de vedere, în documentele înaintate de procurori nu am văzut niciun aspect care să mă ducă cu gândul la faptul că Oprea ar fi implicat direct în acest accident”, a declarat Agrigoroaei. De remarcat faptul că parlamentarul care ne răspunde cu nonşalanţă că nu a văzut nimic incriminator la adresa fostului vicepremier este de profesie economist, ceea ce ne face să ne întrebăm de ce oamenii de calibrul său au un cuvânt de zis în astfel de cazuri. Reamintim că „justiţiarul” care a făcut scut în jurul „generalului girofar” are la activ o condamnare pentru un credit cu acte false.
Citeşte şi S-a îngropat securea războiului în PSD Iaşi?
Salvatorul lui Oprea are la activ mai multe procese și câteva condamnări
În urmă cu câteva luni, senatorul Ionel Agrigoroaei a fost condamnat la doi ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare, cu suspendare, fiind obligat să presteze şi 80 zile de muncă în folosul comunităţii, în dosarul în care a fost acuzat că a luat de la o bancă din Iaşi un împrumut în franci elveţieni, în baza unor acte false. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să-l condamne pe Agrigoroaei la un an închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, opt luni de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, şase luni pentru uz de fals, un an şi şase luni pentru înşelăciune şi un an de închisoare pentru complicitate la înşelăciune. Instanţa a decis ca parlamentarul să execute pedeapsa cea mai grea de un an şi şase luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte condamnări, rezultând o pedeapsă finală de doi ani, şase luni şi 20 de zile închisoare.
Judecătorii au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de patru ani, perioadă în care senatorul va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pentru 80 de zile în cadrul Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor Iaşi - Serviciul de Evidenţă a Persoanelor sau în cadrul Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi“, din Iaşi. De asemenea, Ionel Agrigoroaei a fost obligat să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.
În acelaşi dosar, ICCJ a condamnat-o pe soţia senatorului, Antonela Agrigoroaei, la doi ani şi patru luni închisoare, cu suspendare, şi a obligat-o să presteze 80 de zile muncă în folosul comunităţii.
Recent, un alt dosar, de data aceasta civil, i-a căzut pe cap senatorului Ionel Agrigoroaei: acesta a fost dat în judecată pentru că ar fi rămas dator editurii care i-a tipărit cartea „Iar adevărul ne va face liberi”. Astfel, senatorul a fost dat în judecată de compania Sedcom Libris. Aceasta din urmă le-a solicitat magistraţilor să-l oblige pe senator să achite banii pentru tirajul cărţii „Iar adevărul ne va face liberi“. Pe data de 21 octombrie 2013, senatorul ieşean a semnat un contract de editare a cărţii sale, „Iar adevărul ne va face liberi“, cu Sedcom Libris. Potrivit înţelegerii dintre cele două părţi, editura avea să corecteze, redacteze, editeze şi să tipărească 500 de exemplare ale acestei cărţi scrise de Ionel Agrigoroaei, contra sumei totale de 5.250 de lei, adică 10,50 lei pe exemplar. Înţelegerea a fost ca senatorul să achite iniţial 50% din contravaloare, urmând ca, la primirea tirajului, să dea şi restul banilor.
Cartea a fost tipărită, tirajul i-a fost trimis senatorului ieşean, însă acesta nu ar mai fi achitat a doua tranşă din bani. Această carte a reprezentat un moment de glorie pentru Agrigoroaei, publicarea fiind reflectată pe larg în presa locală şi naţională.
Senatorul ar trebui să mai achite 3.300 de lei, plus penalităţi de aproape 3.000 de lei. În schimb, Agrigoroaei a spus că nu este vina sa că nu a fost achitată factura privind publicarea cărţii „Iar adevărul ne va face liberi“ şi că ar fi fost vorba despre o neînţelegere acolo.
De asemenea, senatorul a ajuns în presa naţională şi internaţională după ce a intrat în conflict cu o familie de rromi care i-a cumpărat casa şi terenul scoase la licitaţie de o bancă. Mutat într-un corp învecinat, Agrigoroaei a făcut un tărăboi enorm, acuzând cumpărătorii de diverse infracţiuni. Într-o primă fază, un proces dintre părţi a fost pierdut de familia senatorului.
Citeşte şi Bătuţi de soartă şi de birocraţia tehnocrată
Alţi salvatori
Pe lista celor care au votat împotriva începerii urmăririi penale a fostului lider UNPR se numără şi vasluianca Gabriela Creţu, care în primă instanţă a negat acest lucru. Enervată la culme că a fost surprinsă de camerele de vedere, acesta a declarat că „îşi asumă categoric” faptul că s-a împotrivit justiţiei, ceea ce înseamnă că moartea poliţistului Gigină a trecut neobservată de pesedista vasluiancă. Un alt moldovean care a venit în sprijinul lui Oprea a fost Ioan Chelaru.
Toţi politicienii amintiţi mai sus au avut curajul să-şi asume votul dat în Parlament, chiar dacă a fost vorba despre obstrucţionarea justiţiei. În schimb trebuie amintiţi senatorii Florin Constantinescu şi Varujan Vosganian, care nu au dorit să explice cum au votat. Facem mențiunea că dedicul Marin Burlea nu a putut fi contactat.
Cert este că după întreaga şaradă cu biluţe din Senat, Gabriel Oprea poate sta pentru moment liniştit, în timp ce familia poliţistului Gigină trebuie să se resemneze cu ideea că în ţara noastră justiţia se aplică doar pentru oamenii de rând, politicienii şi corupţii fiind imuni! Anca BURNICHE, Ciprian NEDELCU
* * *
„Am votat la vedere împotriva cereri de încuviinţare a începerii urmăririi penale, după ce am consultat dosarul trimis la Senat şi referatul Comisiei”- Ioan Chelaru
* * *
Senatorii liberali Mihaela Popa şi Dumitru Oprea au votat pentru începerea urmăririi penale, PNL având o directivă de partid să susţină actul de justiţie.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau