Nu sunt bani pentru votul electronic

Sorin Grindeanu, ministrul Comunicaţiilor, a declarat, joi, 9 aprilie, la Timişoara, că nu sunt bani în buget pentru votul electronic, „deoarece nu există un cadru legislativ”, precizând că, dacă acesta „nu este foarte bine reglementat, s-ar putea să existe perturbaţii mai mari decât la votul clasic”

 Ministrul Comunicaţiilor crede că dacă votul electronic nu este reglementat ar putea exista „perturbaţii” mai mari decât la votul clasic. „Nu sunt bani în buget pentru votul electronic, deoarece nu avem un cadru legislativ. Dacă nu este foarte bine reglementat s-ar putea să existe perturbaţii mai mari decât la votul clasic. Votul electronic ar însemna că îţi iei un card pe care îl foloseşti cu o parolă. S-ar putea să fie unii foarte interesaţi să fie doritori de achiziţionarea de carduri. Se poate ajunge la o viciere care nu e tocmai democratică. De aceea, e nevoie mai întâi de o reglementare a cadrului legal”, a declarat Grindeanu.
Ministrul Comunicaţiilor a mai spus că, înaintea votului, oamenii care se află în străinătate şi care doresc să voteze ar trebui să anunţe în prealabil, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări. „E clar că au existat probleme la vot, dar să ştiţi că dincolo de lucrurile anormale, eu cred că ar fi normal să facem ce fac şi alţii. Sper să nu greşesc, dar de exemplu în Germania sau în Franţa, ca să poţi să votezi când nu te afli pe teritoriul ţării trebuie să te înscri la consulate, astfel încât să fie calibrate secţiile de votare, să ştie ce costuri implică”, a mai spus Grindeanu.
Grindeanu consideră că ideea ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze alegerile, nu este una rea şi că aceasta ar trebui luată în seamă.
Proiectul privind votul prin corespondenţă
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu anunţa, în 19 martie, că formaţiunea a definitivat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv la cabinetele preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, şi premierului Victor Ponta. Conform proiectului, perioada în care alegătorul poate depune cererea de vot prin corespondenţă este lungă, de la data convocării alegerilor, timp de 30 de zile. Cererea alegătorului, care trebuie adresată Autorităţii Electorale Permanente (AEP), va fi însoţită de copii nelegalizate ale documentelor care să dovedească cetăţenia română şi adresa de domiciliu sau de reşedinţă. AEP elaborează un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar o dată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot. Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, care se semnează de către persoana respectivă. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale.
Următoare etapă este votul, în care alegătorul primeşte în plic buletinul de vot şi un timbru autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu „votat” din secţiile de vot normale, exprimându-şi opţiunea de vot prin aplicarea timbrului în patrulaterul dorit.
Acest buletin de vot trebuie să asigure secretul votului. Este împăturit şi plicul este alb, introduce buletinul de vot în plic şi primeşte un sigiliu, pe care îl va aplica pe plic, astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot.
Tot în plicul primit de la AEP, alegătorul primeşte un alt plic cu adresa pretipărită a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţiei, care este preplătit, astfel încât alegătorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot.
Toate documentele sunt introduse în plic, pe care alegătorul îl expediază la Biroul Electoral Central, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii.
BEC, o dată ce primeşte aceste documente, verifică dacă buletinul de vot este valid şi îl introduce în urna de vot, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare, mai prevede proiectul PNL.
În 20 martie, premierul Victor Ponta afirma că propunerea PNL ca persoanele din diaspora să se înregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corectă şi de bun-simţ, dar trebuie explicat ce înseamnă aceasta, deoarece este posibil ca foarte mulţi cetăţeni să nu vrea să se înscrie, neavând documente în regulă. Dan CONSTANTINESCU