PLANURILE CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL Arhitectura unei educaţii centrate pe elev şi pe imperativele sociale

 PLANURILE CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL

  Arhitectura unei educaţii centrate pe elev şi pe imperativele sociale  

 

 

 

         Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a analizat planurile cadru pentru învăţământului liceal, care sunt arhitectura unei educaţii centrate pe elev, dar corelată şi cu priorităţile societăţii.

„Ne dorim un sistem de învăţământ care are drept rezultat un absolvent informat, cu un orizont cultural rezonabil, competent în domeniul pentru care a optat, dar şi promisiunea unui cetăţean implicat în comunitate, receptiv şi ataşat de valorile naţionale şi europene. Competenţa este reprezentată, la modul general, de un set solid de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori care susţin dezvoltarea tinerilor şi determină o mai bună integrare în viaţa socială. Un sistem ce oferă educaţie de calitate va produce profesionişti pentru piaţa muncii şi personalităţi integre, armonioase.

Deputatul PSD de Iaşi Camelia Gavrilă precizează că infrastructura şi arhitectura interioară de  susţinere a procesului educativ sunt reprezentate de planurile-cadru, care includ elemente importante: trunchiul comun - obligatoriu pentru fiecare profil, ce trebuie ulterior transpus într-o schemă orară echilibrată, dar şi în trasee opţionale atractive şi utile.

 „În ultima perioadă au existat numeroase dezbateri şi consultări publice cu privire la planurile-cadru pentru învăţământul liceal, pornind de la cele trei propuneri ce vizează armonizarea cu setul de competenţe vizate la finalul clasei a X-a, respectiv a XII-a, conform Profilului absolventului, dar şi eliminarea incoerenţelor şi a dezechilibrelor existente în planurile actuale. Se propune astfel dezvoltarea unui curriculum care să asigure exersarea celor opt competenţe cheie  ale unei educaţii moderne, de tip european: competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale; competenţe de comunicare în limbi străine; competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere; competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale; competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală; competenţa de a învăţa să înveţi”, subliniază deputatul Camelia Gavrilă.

 Opinia deputatului Camelia Gavrila este că esenţa pregătirii liceale, nucleul disciplinelor obligatorii trebuie să păstreze rigoarea, relevanţa domeniilor, consistenţa programelor şcolare pentru zona/domeniile specifice profilului.  Astfel limba română şi limbile străine, împreună cu alte obiecte de cultură generală trebuie să se regăsească în trunchiul comun pentru toate filierele, iar obiectele de studiu asociate profilului trebuie să ocupe un spaţiu extins, individualizând specializarea, în funcţie de  interesele tinerilor ce au optat pentru profil real sau uman.

Adoptarea unor planuri-cadru noi nu înseamnă efectuarea unor simple calcule numerice, ci modificări de substanţă, atât la nivel ştiinţific, cât şi la nivel social, care trebuie să ţină cont inclusiv de posibila remodelare a examenului de bacalaureat şi de traseul ulterior al absolventului.

Dezvoltarea tehnologiei, a ştiinţei, importanţa conceptului de educaţie centrată pe elev   impun o nouă calibrare, o echilibrare a programei de studiu, în funcţie de profil, specializare şi de specificul unităţii de învăţământ. Acest echilibru este unul fragil, iar sistemul de învăţământ nu trebuie să fie excesiv de rigid, cum încă pare să fie acum. Pe de altă parte, excesul de libertate sau o relaxare şi un spaţiu extins acordat cursurilor opţionale ar putea duce la lipsa unei viziuni unitare la nivel naţional, la o pregătire inegală, cu riscul improvizaţiilor.

Mai mult decât atât, susţine Camelia Gavrilă, înainte de a opera orice modificare  şi de a introduce opţionale provocatoare, novatoare, transdiciplinare trebuie să ne asigurăm că avem profesori bine pregătiţi, profesionişti, buni pedagogi, facilitatori, pentru generaţii din ce în ce mai active şi mai greu de provocat.

 

În concluzie, factorilor de decizie din domeniul educaţiei le revine o responsabilitate uriaşă, iar la nivelul Parlamentului trebuie să existe atenţia, implicarea, preluarea dezbaterilor şi analiza obiectivă a opiniilor, deschizând drumul spre conturarea suportului legislativ necesar. Conţinuturile educaţiei, principiile şi valorile propuse, echilibrarea domeniilor de studiu, alternanţa şi armonia între seturile de principii precum: teoretic/practic-aplicativ, naţional/ european, cognitiv/afectiv, univers ştiinţific/ univers umanist, opţiune pentru cunoaştere, raţionalitate, dar şi sensibilitate estetică, artistică, receptivitate axiologică sunt repere majore, provocări şi dileme pentru care soluţiile trebuie să fie corecte, echitabile, adaptabile la diversitatea naturii umane. Aceste soluţii trebuie să fie specifice unui învăţământ modern, preocupat de formarea şi devenirea tinerilor, oferindu-le, dincolo de orele de curs din şcoală, modele  profesionale, umane, cât şi motive care să-i determine să se dedice studiului, profesiei, pasiunilor - garanţii certe pentru o reuşită socială şi profesională, într-un neîntrerupt proces de long life learning asumat conştient de persoana adultă.

 Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.ro.

 

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iaşi

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT