Prefectul apolitic, mit sau realitate
Dimensiune font:
În pragul alegerilor parlamentare marile partide politice au mai găsit un subiect de dispută. Este vorba despre politizarea funcţiei de prefect, reprezentant al Executivului în teritoriu, care în prezent este, cel puţin la nivel declarativ, apolitic. Părerile despre acestă nouă iniţiativă sunt împărţite
În pragul alegerilor parlamentare care vor determina şi formarea unui nou Guvern, politicienii vor să-şi ia „măsuri legislative” pentru a-şi consolida puterea în următorii patru ani, începând cu Legislativul, Executivul şi terminând cu reprezentanţii guvernului în teritoriu. Aşa se face că la Bucureşti a început să se ducă o luptă pe capul prefecţilor, clasa politică scindându-se în două: cei care vor prefecţi apolitici şi cei care vor prefecţi asumaţi politic.
Legea călcată în picioare de practică
Deşi la ora actuală în România prefecţii ar trebui să fie apolitici, practica ne-a arătat că odată cu schimbarea Guvernului au fost schimbaţi şi reprezentanţii Executivului în teritoriu, deşi aceştia ar fi putut rămâne pe funcţie, în cazul în care cei care s-au perindat la putere nu şi-ar fi dorit să-şi numească proprii oameni în funcţii cheie. Tocmai din acest motiv, o parte din partidele politice vor să se renunţe la şarada cu prefecţii apolitici, în timp ce alte formaţiuni sunt de părere că trebuie să se rămână la actuala variantă. Despre această chestiune, actualul prefect al Iaşului, Marian Grigoraş, este de părere că independenţa politică a înalţilor funcţionari publici trebuie păstrată. „Apreciez că această funcţie trebuie să fie menţinută în sfera funcţiilor publice. Eventual, pot fi stabilite condiţii suplimentare precum 3 ani de neimplicare politica înainte şi după numire (în funcţia de prefect-n.r). În condiţiile în care prefectul va fi membru de partid, iar şeful lui pe linie politică va fi primarul sau preşedintele de consiliu judeţean, prefectul nu îşi va putea exercita corect atribuţiile de verificare a legalităţii activităţii celor doi”, a declarat Grigoraş, precizând că iniţiatorii modificării legislative de schimbare a statutului prefectului ar trebui să aibă în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale din anul 2010, atunci când s-a încercat scoaterea din sfera funcţiilor publice a anumitor poziţii de conducere, iar judecătorii au declarat neconstituţionale acele iniţiative.
În timp ce actualul reprezentat al Guvernului susţine că legea ar trebui să rămână în forma actuală, predecesorul său, Dan Cârlan, este de părere că numirea politică a prefecţilor ar fi o dovadă de normalitate. „Poziţia PNL (una din formaţiunile care militează pentru menţinerea actualei proceduri-n.r.) este logică din perspectiva interesul personal, dat fiind că actualii prefecţi tehnocraţi se ascund sub umbrela unei numiri apolitice. Adevărul este că funcţia aceasta este pe o perioadă determinată de timp, pentru că fiecare Guvern care vine la conducere schimbă în ministere, schimbă prefecţii, iar când pleacă, pleacă cu totul”, explică fostul prefect al Iaşului, Dan Cârlan. Acesta aminteşte de faptul că independenţa politică a reprezentanţilor Guvernului a fost implementată la noi în ţară de pe modelul francez, doar că acolo există un batalion întreg de înalţi funcţionari publici şcoliţi şi plătiţi din banii statului, din care primul ministru are de unde alege, indiferent de culoarea politică a acestuia. „Din păcate, la noi în România oamenii sunt luaţi de pe stradă şi sunt puşi în diferite funcţii, cum este cea de prefect, în timp ce legea prevede ca reprezentanţii Guvernului să organizeze periodic un concurs pentru ocuparea unui loc în cadrul Corpului înalţilor funcţionari publici, iar cei care trec această etapă să fie ţinuţi în rezervă şi numiţi pe funcţii, atunci când este nevoie. Recomandat este ca din aceşti înalţi funcţionari să aibă de unde alege şi un Guvern de dreapta şi unul de stânga”, punctează Cârlan, precizând că ideea de „prefect apolitic” este o găselniţă, la fel cu a fost şi conceptul de Guvern tehnocrat.
Citește și „Să vedem România Unită, acesta e visul care ne ţine în viaţă!”
„Prefectul apolitic, o ipocrizie”
Intenţia de a politiza funcţia de prefect este privită cu ochi buni de a parte din primari, care susţin că acest demers este de fapt o normalitate. „Discuţiile cu privire la independenţa politică a prefecţilor sunt ipocrite din punctul meu de vedere, având în vedere că fiecare Guvern vine cu prefecţii săi şi pleacă cu ei. Dacă ar trebui să se schimbe cu adevărat ceva, atunci este vorba despre responsabilitatea pe care prefecţii o au în ceea ce priveşte controlul de legalitate al actelor şi fac referire aici la faptul că poziţia acestora ar trebui să fie literă de lege, la fel ca decizia instanţei”, a declarat primarul Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău.
Dat fiind că subiectul politizării prefecţilor face vâlvă la nivel naţional, iar orice schimbare va avea impact în teritoriu, pe acestă speţă a formulat un punct de vedere oficial şi Asociaţia prefecţilor şi subprefecţilor din România, în care se arată că: „depolitizarea administraţiei publice locale şi menţinerea statutului de înalt funcţionar public, apolitic, al prefectului reprezintă pilonii principali ai unei dezvoltări durabile, credibile şi performante a democraţiei româneşti în cadrul Uniunii Europene. Prefectul trebuie să se afle într-o poziţie de neutralitate faţă de spectrul politic”.
Reamintim că în ţara nostră cursurile pentru formarea înalţilor funcţionari publici au fost efectuate, însă examenul pentru completarea Corpului de înalţilor funcţionari publici nu s-a mai dat de mai bine de 10 ani. Anca BURNICHE
* * *
15 prefecţi a avut Iaşul din 1990 încoace.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau