Preşedintele propune referendum
Dimensiune font:
* Klaus Iohannis susţine că ar trebui să avem în vedere dacă arhitectura statului este bine gândită sau ar trebui să introducem noi mecanisme pentru a nu ne îndepărta de la funcţionarea democratică a statului
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat ieri că a văzut motivarea Curţii Constituţionale din România în cazul demiterii conducerii DNA şi că, după ce o va termina de citit, va veni şi cu un răspuns. El a afirmat că argumentarea Curţii i-a stârnit mai degrabă întrebări şi că, pentru a se lămuri, ar putea să opteze pentru varianta organizării unui referendum.
Motivul declarat de preşedinte pentru realizarea unui referendum este necesitatea de a avea clarificate atribuţiile prezidenţiale. Preşedintele a precizat că ar trebui să avem în vedere dacă arhitectura statului este bine gândită sau ar trebui să introducem noi mecanisme pentru a nu ne îndepărta de la funcţionarea democratică a statului.
Problema ridicată de preşedintele României nu este nouă şi a mai fost dezbătută până acum în spaţiul public. Conform Constituţiei, România este un stat semi prezidenţial, în care preşedintele este ales prin vot universal, dar ale cărui atribuţii îi sunt limitate de puterile Parlamentului. Arhitectul Constituţiei, Antonie Iorgovan, atunci când a conceput-o alături de FSN, în 1991, a realizat un compromis pornind de la experienţa comunismului, când Nicolae Ceauşescu a deţinut puteri totalitare, şi viziunea preşedintelui de atunci, Ion Iliescu, ce dorea ca preşedintele să fie ales prin vot universal. A rezultat însă o Constituţie în care pot apărea blocaje instituţionale atunci când Parlamentul şi preşedintele au viziuni politice diferite, mai ales în domenii în care există neclarităţi şi ne putem aduce aminte de disputa dintre fostul preşedinte Traian Băsescu şi premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, pe tema cine reprezintă România la Consiliul Uniunii Europene.
În favoarea convocării unui referendum cu privire la atributele preşedintelui în materie constituţională s-a pronunţat Dan Barna, preşedintele USR. El a declarat că lupta anti corupţie trebuie să continue, iar acest lucru nu poate fi realizat decât cu magistraţi independenţi, că DNA nu trebuie pusă în subordinea ministrului Justiţiei. Tot o astfel de atitudine a avut şi Traian Băsescu, care a spus că PSD nu se va lăsa şi că, treptat, va lăsa instituţia prezidenţială goală de atribuţii.
În cazul victoriei într-un referendum pe tema atribuţiilor prezidenţiale, Klaus Iohannis şi-ar consolida rolul de arbitru şi mediator între instituţiile statului, s-ar clarifica formulările interpretabile din Constituţie şi ar obţine un avantaj serios pentru un nou mandat prezidenţial.
De cealaltă parte, PSD şi ALDE au propria lor interpretare. Ele consideră că decizia Curţii Constituţionale, în calitate de ultimă instanţă în materie de interpretare a Constituţiei, arată clar că trebuie demisă conducerea DNA, iar Preşedintele aşa ar trebui să procedeze tocmai pentru a fi respectate principiile după care funcţionează statul de drept. Prin urmare, în viziunea lor nu ar mai fi necesar nici un referendum, iar interpretările oferite de Curtea Constituţională sunt suficiente atunci când textele Constituţiei sunt neclare. Şi în cazul PSD şi ALDE, dacă s-ar ajunge la referendum şi l-ar câştiga, în viitor Klaus Iohannis ar ajunge complet izolat, cu o carieră politică definitiv compromisă şi mai mult ca sigur nu va avea nici cea mai mică şansă să obţină un nou mandat. Daniel-Valeriu BOBOC
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau