Primarul Bârladului: „Boc nici măcar nu se uita în Moldova, mirosea urât”

Inginer de formaţie, Constantin Constantinescu a absolvit Facultatea de Construcţii din cadrul Institutului Tehnic „Gheorghe Asachi” Iaşi, promoţia 1979. Până în 1981 a lucrat ca inginer pe Şantierul nr. 5 din Bârlad, în domeniul construcţiilor civile, apoi, până în 1991, la Serviciul de Sistematizare şi Gospodărie din cadrul Primăriei. Din 2004 este primar al Bârladului, câştigând alegerile din partea Partidului Social Democrat.

- Domnule primar, care sunt cele mai importante proiecte ale Bârladului în acest moment?
- Suntem la mijlocul unui proiect, cel mai mare din istoria Bârladului, din bani de la Uniunea Europeană şi cotă de cofinanţare de la noi, care se numeşte „Modernizarea străzilor din cartierele din partea de vest a Bârladului”. Este o lucrare de 16 milioane de euro, din care s-a executat cam jumătate anul trecut şi probabil că anul acesta se va executa restul. Mai avem o altă lucrare pe care am avut norocul s-o reactivăm cu bani de la Uniunea Europeană. Este vorba despre finanţarea venită de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est pe un proiect care prevedea repararea şi consolidarea Şcolii Generale nr.1. Întâmplarea face ca în judeţul Vaslui, din câte ştiu, să fie vreo două-trei investiţii, din care cea mai mare investiţie este aceasta, de 3 milioane de euro, privind reabilitarea şi consolidarea Şcolii Generale nr.1, care este o instituţie de patrimoniu. De asemenea, anul trecut Aquavas Vaslui, operatorul judeţean de apă, împreună cu Consiliul Judeţean Vaslui, au făcut toate demersurile ca proiectul care priveşte reabilitarea de canale şi reţele de apă din oraşele Bârlad, Vaslui, Huşi, Negreşti, Murgeni să poată fi finanţat cu bani de la Uniunea Europeană. E un proiect mai lung, care se întinde pe şapte ani. Proiectul, pentru Bârlad, cuprinde reabilitarea propriu-zisă a reţelelor de apă şi canalizare, modernizarea staţiei de epurare şi, o altă categorie, staţia de clorinare a apei.
- Bârladul este oraşul cu unul dintre cele mai mici grade de îndatorare din ţară.
- Dincolo de aceste lucrări, mari, am pregătit şi un împrumut. Ca o paranteză, din anumite motive, gradul nostru de îndatorare e cel mai mic din România. Înainte de a accesa împrumutul acesta de 100 milioane de lei era de 7-8%, acum e de 11-12%. Avem acest grad pentru că, de 25 de ani, aproape totul se politizează. Din nefericire, de asta trăim atât de bine! Eu am avut şansa să fiu primar în mandatul 2004-2008, cu guvernul Tăriceanu - ostil primarilor PSD. Am avut, la fel, şansa să fiu primar pe vremea lui Boc, care nici măcar nu se uita în Moldova, mirosea urât, când venea în Moldova avea mască la nas, el fiind din Apuseni. Apoi a venit Guvernul Ponta, care mi se pare că este puţin mai generos. Nedreptăţile acestea politice ne-au făcut să fim un oraş fără perspectivă de dezvoltare şi ne-am zbătut foarte mult pentru câteva lucrări. Cel mai concludent argument ca să demonstreze că suntem săraci şi uitaţi de lume este faptul că, statistic, Bârladul are cel mai mic buget pe cap de locuitor din toate oraşele cu peste 50.000 de locuitori din România. Dar, ne-am zbătut şi am luat aceste proiecte, prin care am schimbat faţă oraşului de când sunt primar.

Sunt bucuros că avem anul acesta un vârf al activităţii economice.

- Revenind la împrumut...
- Sunt 100 milioane lei pentru realizarea canalizării în două cartiere care reprezintă aproximativ o pătrime din suprafaţa Bârladului - Munteni şi Podeni. Pentru ele am luat banii, am găsit firma de consultanţă, pregătim caietul de sarcini şi, cu siguranţă, undeva în februarie vom licita lucrarea şi ea va începe. Deci, iată încă o lucrare care ar însemna foarte mult pentru municipiul Bârlad.
Pe lângă aceste lucrări, le avem pe cele normale pentru întreţinerea unui anumit stadiu de curăţenie, de îngrijire a oraşului, din bugetul local, din surse locale. Investiţiile acestea cuprind supralărgiri de străzi, parcări – care însumează încă vreo 350 de locuri de parcare. Vrem să facem supralărgirea intrărilor în oraş dinspre Tecuci spre Bârlad şi dinspre Bârlad spre Iaşi, ajungând la câte două benzi pe sens. În plus, vrem să facem un sens giratoriu la Confecţia.
- Se spune că Bârladul este capitala culturală a judeţului Vaslui...
- Da, toată lumea din zonă recunoaşte că în judeţul Vaslui capitala, să zicem, culturală este la Bârlad şi atunci suntem obligaţi să ajungem la un nivel înalt cu manifestările culturale. Până să fiu ales primar, la Bârlad se organizau, la sfârşitul lunii mai, încă din timpul comunismului, Zilele Bârladului, care s-au mai numit şi Zilele Culturale. De când am venit eu, greutatea cade tot pe Zilele Culturale, pentru că, repet, punem în valoare potenţialul cultural – teatrul, muzeele – cu spectacole de jazz, cam cu tot ceea ce iubeşte tineretul din ziua de azi. Dincolo de lucrul acesta, eu am venit cu vreo câteva invenţii. Una dintre ele a fost împreună cu un doctor care a murit – un medic căruia îi plăcea cultura, doctorul Teodorescu (Constantin Teodorescu, cunoscut pentru contribuţiile aduse la valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural local – n.r.) - şi avem multe manifestări culturale care se fac la Casa Roşie (o cancelarie veche a fostei Şcoli Normale, de fapt, a fost casa directorului). Apoi trebuie să amintim de Muzeul „Vasile Pârvan”, care face parte din elita muzeelor. Spun cei de la muzeu că, după fondul de valori, de obiecte pe care le au din mezozoic, paleolitic, sunt cam pe locul doi-trei în România. Acolo avem pregătită şi o mare surpriză! Veţi spune cum este posibil ca un asemenea oraş, care la prima vedere e lipsit de istorie şi de vlagă, poate să aibă aşa ceva. Eu vă recomand să vizitaţi Pavilionul Marcel Guguianu (unul dintre cei mai mari sculptori români, născut la Bârlad – n.r.), unde veţi fi şocaţi! Este o lucrare deosebită făcută de un arhitect din Iaşi, iar o bună parte din opera lui Guguianu este expusă acolo, pentru că a donat-o oraşului. Acolo organizăm şi concerte de muzică clasică, de vioară, pian. Este ceva extraordinar...
Avem şi teatrul, care arată foarte bine şi e foarte bun, cu spectacole foarte bune. Teatrul şi muzeul au fost modernizate şi consolidate - cum s-a făcut la Iaşi, dar la altă scară, bineînţeles – din bani de la UE, acum vreo şase-şapte ani. Noi ne-am mişcat mai repede decât la Naţional, dar gradul de detalii e superior la Iaşi.
Am venit, după modelul de afară, şi bine am făcut, cu Festivalul Verii, care dă foarte bine pentru că e dus undeva spre sfârşitul lui iulie-începutul lui august, când cei plecaţi în străinătate se întorc acasă şi avem ce să le oferim. Avem şi Târgul de Toamnă, undeva în octombrie. Tot eu am venit cu invenţia Pomului de Crăciun şi a Târgului de Iarnă, adică fostul Orăşel al Copiilor, cum era pe vremuri. E şi o cupolă frumoasă după modelul de la Sibiu. Unii m-au criticat, alţii nu! La anul, de Zilele Culturale, voi închiria de la Constanţa un autobuz supraetajat, cum sunt în cele mai mari oraşe din Europa. În week-end-ul de atunci îi vom duce pe oameni prin oraş, pentru a le prezenta adevăratul Bârlad. Lumea nu cunoaşte foarte bine acest oraş, aşa că îi vom duce să vadă şi muzeul, şi cinematograful... Gratis!
- Bârladul este recunoscut la nivel naţional şi prin suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor...
- Ţinem foarte mult la acest lucru. Bârladul este al doilea oraş, după Timişoara, ca spaţiu verde pe cap de locuitor – 24,7 mp! Avem Grădina Publică – o lucrare de excepţie, deşi nu e chiar cum am vrut eu şi cum am văzut prin ţările civilizaţie. Am încercat un proiect, care ne-a fost respins, dar vom insista în continuare...
- Clasa politică a reînceput să vorbească despre descentralizare şi regionalizare.
- Acum e primul pas pentru descentralizare. S-a început prost, dar probabil că şi-au dat seama. Iniţial, ca să nu se deranjeze prea mult, au zis aşa – la şefia Regiunii de Nord-Est aveau pretenţii şi cei de la Vaslui, şi cei de la Botoşani. Cum să fie capitala Moldovei acolo? Dacă vrei să-i arăţi unui om din lumea civilizată cum arată Moldova, nu ai de făcut decât două lucruri: îl duci la Iaşi şi la mănăstiri, restul... S-a început cu descentralizarea în următorul fel – la Iaşi dăm descentralizate mai groase, că-i capitală; la Piatra Neamţ dăm agricultura, la Vaslui dăm finanţele... Ce-i asta? Este o mare prostie! Să vă explic cum văd eu lucrurile. Dacă privim ca nişte cilindri de anumite diametre şi înălţimi capacitatea, valoarea aşezărilor din Moldova (de Agenţia de Dezvoltare de Nord-Est vorbesc pentru că pe asta o ştiu mai bine ca altele), judeţul Iaşi ar fi mai mare, Botoşaniul mai mic, Vasluiul va avea un alt diametru şi tot aşa. Prin descentralizare, Iaşul, de la diametrul pe care îl aveau toate capitalele de judeţ şi de la înălţimea medie, ajunge mai gros şi mai înalt, devenind capitala Moldovei, cu toate instituţiile reprezentative acolo. Apoi, judeţele, unde erau discrepanţe, se vor uniformiza mai mult sau mai puţin. Una este să compari Iaşi cu Podu Turcului, dacă Iaşul n-ar fi capitală, şi alta este Piatra Neamţ cu Roman sau, la fel, Bârlad cu Vaslui. Asta se va întâmpla. Ca să dau un exemplu realist – un serviciu de cadastru de la judeţ (Vaslui, în speţă) are 10-12 oameni acum; din aceştia, până se face descentralizarea, doi ies la pensie, iar ceilalţi nu vor mai fi toţi la Vaslui – doi vor rămâne acolo, doi la Bârlad, doi la Huşi, unul la Negreşti... Astfel, omul se adresează până la un anumit punct la Vaslui, la Bârlad, şi dacă are de dus undeva mai departe, nu mai ajunge la Bucureşti, ci la Iaşi. În felul acesta se vor uniformiza bugetele, intenţiile, puterea, valoarea şi aşa mai departe. Eu mă bucur foarte tare pentru că, de exemplu, Vasluiul trăieşte numai din administraţie şi dacă au acum 8.000 de oameni, după regionalizare vor avea 500, iar noi - dacă acum avem 150, vom avea în final tot 500 de oameni. De asta s-a luat şi decizia ca o parte din bani să nu mai treacă acum prin Consiliul Judeţean. La o populaţie şi o economie egale, a Bârladului cu Vasluiul, banii pentru cele două oraşe erau împărţiţi inechitabil. E posibil aşa ceva?
- Veţi mai candida în 2016?
- Nu mai candidez a patra oară, chiar dacă voi avea 80% în sondaje. Motivele sunt strict personale.
A consemnat Andreea IGNEA