Senatul a votat desfiintarea Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale, fondata de Gabriel Oprea

 Senatul a votat luni proiectul de lege al senatorului PMP Traian Basescu de desfiintare a Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN), fondata in 2012 de Gabriel Oprea, cu 98 voturi "pentru", un vot impotriva si o abtinere. 

"Valoarea stiintifica este zero (a Academiei - n.r.), prin calitatea academicienilor acestei institutii. Exista un indice de consacrare academica, vreau sa stiti ca a fost adoptat si de institutiile romanesti - CNATDCU, ARACIS, CNSC folosesc acest indice. Pentru domnul academician Zgonea Petru indicele este 0, pentru dl Moisescu Vlad este 0, pentru dl Mihalache Sorin Dan (ambasadorul Romaniei la Londra - n.r.) indicele este 0. Cel mai mare indice dintre cei 21 academicieni il are dl profesor Curaj Adrian, fost ministru al Educatiei, indice 8. Dar niciun element stiintific nu este legat de stiintele securitatii nationale. Stam cu o academie cu 21 academicieni cu rente viagere la nivel de Academie romana, in conditiile in care avem un intreg sistem de institutii de invatamant. Romania are suficient invatamant militar ca sa mai trebuiasca sa poluam si invatamantul civil cu profesori de la academii militare care au stralucit prin plagiate. Fac un apel la dumneavoastra sa desfiintam o sinecura pentru niste clienti ai invatamantului militar", a declarat Basescu, in cadrul dezbaterilor. 

"Cred ca cei din PSD, daca vor da dovada de consecventa fata de statul paralel, vor vota impotriva acestei Academii" a spus si senatorul USR Mihai Gotiu, facand referire la fondatorul acesteia, Gabriel Oprea.

Guvernul a anuntat ca "lasa la latitudinea parlamentului" o decizie in acest caz, desi, in luna ianuarie, Guvernul condus atunci interimar de Mihai Fifor a transmis un punct de vedere negativ, sustinand ca efectul acestui proiect ar fi doar un "vid legislativ", si nu imediata desfiintare a ASSN.

Proiectul va intra in dezbaterea Camerei Deputatilor, camera decizionala.  

Ce prevede proiectul:

• "Legea nr. 56 din 22 martie 2012 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale se abroga"

"Atat timp cat a functionat, s-au facut abuzuri prin acordarea de diplome de doctorat, numele ASSN si ale membrilor fondatori fiind implicate in scandaluri publice legate de plagiat", sustine fost sef al statutului in expunerea de motive. 

"Prin adoptarea in iunie 2015 a propunerii de modificare a Legii nr. 56/2012 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Militare, Academia a devenit propriul ordonator de credit si propriul evaluator al rezultatelor actiunilor sale. De asemenea, consideram ca exista alte structuri cu traditie, cum sunt Academia Tehnica Militara, Colegiul National de Aparare (CNAp) si structuri din cadrul SRI care au excelat ca foruri de consacrare stiintifica. Avem institutii care si-au adus o contributie masurabila la trasarea strategiei si a securitatii nationale", se arata in expunerea de motive.

Fostul presedinte critica si faptul ca "bilantul contabil si bugetul de venituri si cheltuieli, care sunt informatii de interes public, nu sunt comunicate de catre ASSN (cu periodicitate), nu cunoastem fondurile de care dispune institutia (stim doar ca Ministerul Educatiei finanteaza partial ASSN, iar in anul 2016 fondul alocat ASSN s-a majorat de la 190.000 euro la 310.000 euro) si ca nu exista pana la ora actuala niciun raport cu privire la activitatea de cercetare desfasurata in sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, facuta de academicienii ASSN."

Cadrul legislativ

Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) a fost infiintata in 2012, sub denumirea Academia de Stiinte Militare, nume schimbat anul acesta. Institutia a fost infiintata prin Legea nr. 56 din 22 martie 2012, initiata de parlamentarii Marian Saniuta, Eugen Badalan, Ion Mocioalca, Adrian George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulica, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea si Teodor Melescanu (sursa). 

Primul presedinte al Academiei a fost general-locotenentul Teodor Frunzeti, vicepresedintele a fost chestorul de politie Gheorghe Popa, iar secretarul general - colonelul (r) Gheorghe Boaru (sursa). Tot prin vot secret, adunarea generala i-a ales pe generalul de brigada (r) Viorel Buta, generalul (r) Sergiu Medar si comisarul-sef de politie Stefan Pruna in functiile de presedinti ai celor trei sectii stiintifice: Stiinte Militare, Informatii si Securitate Militara, Ordine Publica si Siguranta Nationala, potrivit sursei citate. 

George Maior, fost director SRI, a fost ales in ianuarie 2015 presedinte al Academiei. Tot atunci, in functia de secretar general a fost ales profesorul universitar Gheorghe Toma (sursa).

Pe 27 august 2015, George Maior a anuntat ca se autosuspenda din pozitia de presedinte, pe timp cat va fi ambasadorul Romaniei in SUA, iar presedinte interimar al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale a fost numit Remus Pricopie - rectorul SNSPA si fost ministru al Educatiei, potrivit ZiuaVeche.ro si bn24.ro.

Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale este "for national de consacrare stiintifica ce reuneste personalitati stiintifice reprezentative din domeniul de aparare, ordine publica si siguranta nationala" si se afla "in coordonarea stiintifica a Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii".